Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Sufocați de grave probleme legate de păstrarea identităţii și de presiuni extrem de puternice asimilaţioniste, românii din afara frontierelor se simt abandonați de statul român, în absența unor strategii adaptate realităților și provocărilor cărora trebuie să le facă față. „Dacă centura de aur a românilor din jurul României va dispărea, în primejdie va fi însăși Ţara Mamă”, atenționează aceștia.
Anatol Popescu (Ucraina): „Dacă școlile seculare dispar, vom fi asimilați total, vom dispărea ca națiune în zonă”
Preşedintele Asociaţiei Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a reclamat scăderea numărului românilor, desființarea şcolilor și mari probleme de apărare a identităţii şi de rezistenţă într-o mare slavă. Potrivit acestuia, metodele de asimilare-deznaţionalizare ale statului ucrainean sunt „aceleaşi metode sovietice”.
„Mai ales în ultimii cinci ani, odată cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, s-a agravat situaţia învăţământului românesc şi în general a învăţământului în limbile minorităţilor naţionale din Ucraina, din care face parte şi minoritatea românească. Profitând de lupta cu rusificarea, statul ucrainean, paralel, scapă şi de restul elementelor naţionale. (…) Românii din Ucraina, din cele trei regiuni (Odessa, Transcarpatia și Cernăuți – n.a.) aveau 111 şcoli, acum doi ani, în care se predau materiile şi în limba română, dintre care şcoli cu predare integrală în limba română sunt foarte puţine. Spre exemplu, în sudul Basarabiei, anul acesta, avem numai două, în care învaţă, în total, aproximativ 450 de copii. Dacă dispar şcolile seculare româneşti, vechi de peste 150-160 ani, dispărem noi ca naţiune în zonă, a anunțat Anatol Popescu. Deznodământul va fi sumbru, susțin românii din comunitățile istorice, dacă nu se va interveni de urgență, prin implicarea şi prezenţa activă a diplomaţiei române şi a instituţiilor abilitate de la Bucureşti.
„Suntem dezamăgiţi, am avut tot felul de dialoguri cu majoritatea guvernărilor care au fost în ultimii 20 de ani, este loc de foarte mult, avem toată deschiderea să ajutăm la o cauză comună”, a transmis preşedintele Asociaţiei Basarabia a românilor din regiunea Odessa.
Dr. Predrag Balașevici (Serbia): „Suntem o comunitate fără sprijin, lăsată singură să se descurce. Poate pentru că, neavând cetățenie română și nici drept de vot, nu suntem interesanți”
Comunitatea românească din Serbia este una destul de mare, ocupând 154 de localități pur românești și 46 de localități mixte, cu o populație de aproximativ 300.000 de români, care niciodată în istorie nu au avut șansa de a învăța limba română la școală, nu au mass-media în limba maternă, iar când vorbim de celebrarea cultului creștin, sunt foarte multe probleme cu construirea bisericilor ortodoxe pentru românii din Timoc.
Dr. Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, a declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, că statul român nu i-a sprijinit niciodată pe românii din Valea Timocului, iar diplomații români au făcut mult rău comunității românești din această țară.
„Situația este destul de gravă, conștiința națională a românilor din Timoc este undeva la pământ, din cauză că așa ne-au tratat sârbii. Dar, pe de altă parte, ce a făcut România în toți anii acești? A dormit? Nu a făcut nimic pentru noi. Este membru în Uniunea Europeană, este partener strategic cu SUA și dacă România astăzi nu poate să ne ajute, că are un cuvânt greu de spus în Balcani, când o să ne ajute, când ne vom pierde identitatea? Atunci o să fie prea târziu. Orice zi, orice lună, orice an pe care le pierdem nu le putem întoarce”, a explicat dr. Predrag Balașevici. Și asta în condițiile în care, potrivit acestuia, procesul de deznaționalizare și de asimilare, care a început în urmă cu două secole, „ajunge într-o fază finală”.
Cât despre ambasadoarea României în Serbia, Oana-Cristina Popa, spune că în trei ani, de când este la Belgrad, „nu a călcat în Valea Timocului”. „Și nu numai că nu a venit ea – am invitat-o la multe manifestări – nu a venit nici alt reprezentant al ambasadei României de la Belgrad, să vadă ce facem. A venit delegația de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni la Bor și nu a vrut să intre în cancelaria partidului – singurul birou pe care îl au comunitățile românești din Timoc – au venit organizațiile de români să se întâlnească cu secretarul de stat Victor Alexeev și el a zis că nu poate să intre în biroul nostru, că acolo este sediul unui partid politic și nu face politică”, a continuat vorbitorul.
Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor-Vlahilor „Ariadnae Filum” din Serbia, Zavişa Jurj, confirmă că românii din Valea Timocului sunt „în ultima etapă a asimilării”, în lipsa unei strategii coerente, menite să reprezinte interesele românilor din Timoc. De 20 de ani, românii din Serbia cer înființarea unui Centru Cultural la Bor, dar fără rezultat. Cel mai mare succes a fost construirea unui număr de zece biserici, cu sprijinul comunității, unde, după 200 de ani, se slujește în grai românesc. Reprezentanţii românilor din Timoc au amintit că în zonă au existat 17 mănăstiri româneşti şi 82 de biserici, care au fost trecute în administrarea Bisericii Ortodoxe Sârbe sau au fost dărâmate după trecerea acestui teritoriu sub administrarea statului sârb şi că o episcopie este absolut necesară pentru păstrarea identităţii româneşti, ţinând cont de faptul că Biserica este singura instituţie românească din zonă.
Pentru păstrarea identității naționale a românilor trăitori în Serbia, Preasfințitul Părinte Daniil a solicitat ca Protopopiatul ortodox român al Daciei Ripensis să fie ridicat de Patriarhul Daniel la rangul de „episcopie pentru românii din Valea Timocului Sârbesc, de pe Valea Moravei, din ţinutul Homole, dar şi pentru românii din Timocul Bulgăresc”.
În Bulgaria, românii nu au nici un drept identitar, nu au școli, nu au presă și nici parte de slujbe religioase în limba maternă. Limba română este transmisă pe cale orală, din generație în generație și așa se face că în prezent se vorbește ca acum un secol, o limbă arhaică pe care doar ei o înțeleg. Și, ca să se poată integra pe piața muncii în România, sau la studii, tinerii învață, pe cont propriu, sâmbăta, limba română literară. Singurul liceu românesc din Sofia este doar o fațadă, căci acolo limba română se studiază ca o limbă străină, alături de spaniolă. Strategia privind românii din Bulgaria are doar o pagină şi s-a făcut fără consultarea vreunui reprezentat al comunității, din birou și fără cunoașterea problematicii reale. „Avem o singură problemă, să oprim procesul de asimilare”, a declarat reprezentantul comunității românești din Bulgaria, Filip Ivo Gheorghiev.
Lipsa de implicare a statului român în rezolvarea problemelor comunităților românești din afara frontierelor sale a fost înfierată și de președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu.
„În 2019, comunitățile românești din afara granițelor țării suferă de aceeași lipsă de implicare fermă a statului român. (…) Statul român este un stat exemplu atunci când vorbim despre respectarea drepturilor minorităților naționale, dar din păcate nu se îngrijește de propriile minorități, de multe ori autohtone. (…) Este absolut inexplicabil cum în România avem alocate peste 100 de milioane de euro minorităților naționale, de foarte multe ori minorități care nu depășesc 10.000 de persoane, iar pentru cele câteva milioane de români din comunitățile istorice și din afara granițelor țării avem un buget minuscul, de zece ori mai mic decât cel alocat minorităților naționale”, a reclamat Constantin Codreanu.
Victor Alexeev, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: „Anul viitor ne pregătim pentru un buget foarte consistent pentru comunitățile istorice”
Prezent la dezbateri, secretarul de stat Victor Alexeev a declarat că se lucrează la o nouă strategie pentru românii din afara graniţelor, cu consultarea acestora, care va fi implementată anul viitor. „Clar lucru, realitățile de astăzi ne vorbesc despre aceea că de urgență tot conceptul nostru o să trebuiască amplificat. (…) Pentru anul viitor, ne pregătim pentru un buget foarte consistent pentru comunitățile istorice și el ar trebui și este necesar să fie echitabil cu bugetul diasporei, că același procentaj de români avem și în diaspora de mobilitate”, a precizat Alexeev.
De asemenea, a susținut necesitatea aplicării principiului reciprocității în relația cu statele unde trăiesc comunități de români, astfel încât acestora să le fie asigurate aceleași drepturi pe care România le acordă minorităților țărilor respective. Secretarul de stat a vorbit și despre viitoarea Carte Verde, care le va facilita românilor de pretutindeni accesul pe piața muncii din România. „Va arăta ca un buletin de identitate românesc. Cu Cartea Verde, deținătorii nu vor putea vota, dar vor avea aceleași drepturi, dar și aceleași obligații ca oricare cetățean român pe teritoriul României”, a explicat Victor Alexeev.
Eugen Tomac (europarlamentar PMP): „Oricine tratează cu dispreţ identitatea românească şi accesul la limba română în statele pe teritoriul cărora locuiesc cetăţeni români, aduce un afront direct şi Uniunii Europene”
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac i-a invitat pe românii din afara graniţelor să îi fie „parteneri”, pentru a putea monitoriza situaţia în care se află şi pentru a cere respectarea drepturilor lor.
„În calitate de deputat în Parlamentul European, fac parte din subcomisia pentru drepturile omului, o comisie extrem de influentă şi importantă la nivel european şi îmi doresc să fiu partenerul lor tocmai că, prin intermediul acestui instrument, voi putea monitoriza situaţia drepturilor minorităţii româneşti din statele aflate în imediata vecinătate şi, de asemenea, voi cere guvernelor, fie că ne referim la cel de la Belgrad, Chişinău, Kiev şi nu numai, să acorde suportul necesar tuturor celor care doresc să-şi păstreze identitatea românească. Cred că UE are suficiente instrumente pentru a pune presiunea necesară cu atât mai mult cu cât limba română este una dintre limbile oficiale ale UE, deci oricine tratează cu dispreţ identitatea românească şi accesul la limba română în statele pe teritoriul cărora locuiesc cetăţeni români, până la urmă aduc un afront direct şi UE, pentru că nu respectă angajamentele pe care şi le asumă în relaţia cu UE”, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac.
Despre situaţia românilor din jurul frontierelor, pe care o cunoaște bine, europarlamentarul PMP a spus că este una „extrem de complicată”, după ce statul român „a abandonat” în ultimii ani comunităţile istorice. „Pot spune, fără să am o aluzie politică critică la adresa Guvernului, statul român a abandonat din păcate, în ultimii ani, comunităţile româneşti, pentru că reducerea numărului de burse, o abordare destul de timidă în relaţia cu statele respective, deşi avem acorduri bilaterale prin care cerem respectarea drepturilor minorităţii româneşti, sunt oarecum trecute în plan secund şi această degradare ne va costa în timp. Pentru că noi avem nevoie de comunităţi româneşti puternice, pentru că ele reprezintă liantul între statul român şi statele respective şi atunci când statele pe teritoriul cărora locuiesc români simt această neglijenţă din partea României, la rându-i le tratează cu mai multă indiferenţă”, a conchis Eugen Tomac.
Lucrările Universității de Vară au continuat cu „Provocări și priorități privind păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna și Harghita”, „Demersuri pentru afirmarea identității românești a romano-catolicilor din Moldova” și „Personalități românești din diaspora, despre experiența conviețuirii interetnice în țările democratice”. Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului este organizată de Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul Guvernului României, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din centrul şi sud-estul Europei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna și Harghita Harghita şi Mureş.
DANIELA MEZEY
