Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, ediţia a XVI-a: Durerile românilor de pretutindeni | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 20 iulie 2018
Home » Politic » Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, ediţia a XVI-a: Durerile românilor de pretutindeni
Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, ediţia a XVI-a: Durerile românilor de pretutindeni

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, ediţia a XVI-a: Durerile românilor de pretutindeni

Nenumărate întrebări aveau pregătite reprezentaţii românilor care trăiesc în afara graniţelor României şi ai diasporei româneşti pentru reprezentantul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, aşteptat în prima zi a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului. Multe şi dureroase probleme au fost dezbătute în prezenţa secretarului de stat Veaceslav Şaramet.

Aurica Bojescu, secretar al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” a criticat limitarea drepturilor românilor la învăţământ în limba maternă şi a cerut sprijinul politic al „Ţării Mame”, pentru revenirea la normele constituţionale în vigoare. Noua lege ucraineană a Educaţiei, la articolul 7, elimină învăţământul gimnazial, liceal şi universitar în limba română, un drept de care comunităţile istorice ale românilor din această ţară au beneficiat de două secole. Noul normativ contravine Constituţiei Ucrainei care, la articolul 53 specifică faptul că „oricare reprezentant al minorităţilor naţionale are dreptul garantat de stat la învăţământ în limba maternă la toate nivelurile”, începând de la grădiniţă şi până la instituţiile de învăţământ superior.

„Este o încălcare grosolană a Constituţiei. Noua lege adoptată despre învăţământ spune că statul garantează învăţământul în limba maternă la nivel preşcolar şi primar, iar de la clasa a V-a trebuie să se treacă treptat doar la limba ucraineană de predare. (…) Noi nu acceptăm aşa ceva, nu vrem să ajungem aşa ca românii din Timoc, neavând şcoală în limba maternă, noi vom fi asimilaţi foarte-foarte rapid. Vrem să învăţăm în limba maternă, aşa cum a fost şi până acum, să învăţăm foarte bine şi limba statului unde trăim şi ai cărui cetăţeni loiali suntem şi să participăm la dezvoltarea acestuia”, a declarat Aurica Bojescu.

Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru cultură a românilor/vlahilor „Ariadnae Filum” a adus în atenţia secretarului de stat Veaceslav Şaramet cele două strategii – una „făcută la Belgrad de aproape 200 de ani, bine pusă la punct”, cealaltă dusă de „Ţara Mamă” –, urmare cărora românii din Serbia sunt lipsiţi de dreptul la limba maternă în şcoală, în biserică şi în mass-media. Preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum” din Bor a reiterat apelul către politicienii de la Bucureşti, responsabili de soarta românilor de pretutindeni, să apere, cât încă se mai poate, interesele şi drepturile conaţionalilor din Timoc, condiţionându-şi sprijinul pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană de respectarea acestora. În paralel, să adopte mult promisa strategie pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale, care „se tot face de 20 de ani”.

„Cea mai mare problemă a noastră este că nu avem sprijin politic. De lung timp se vorbeşte de sprijinul acesta, România e singura ţară din jurul Serbiei care o sprijină în cazul Kosovo, e singura ţară care nu condiţionează intrarea Serbiei în UE şi din păcate foarte des am auzit de la înalţi demnitari români că România nu îi condiţionează cu nimic aderarea la UE. Drumul Serbiei către UE trebuie să treacă prin Valea Timocului, aceasta este propoziţia care trebuie spusă constant Belgradului. Din an în an ne e tot mai greu şi fără sprijin din partea Ţării Mamă, nu avem nicio şansă”, a afirmat Zavişa Jurj.

Preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum”, a adus la cunoştinţa secretarului de stat Veaceslav Şaramet că celor 12 asociaţii din Congresul Românilor din Serbia şi Bisericii Ortodoxe Române din această ţară nu le-a fost alocat nici măcar un loc în Programul de Tabere „ARC”, iniţiat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi destinat elevilor şi tinerilor români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, precum şi din diaspora.

De asemenea l-a întrebat ce raţiuni stau la baza acordării de burse tinerilor aparţinând comunităţilor istorice româneşti şi celor din diaspora, în condiţiile în care „statul român nu mai solicită dovada că aceştia fac parte din pilonul românesc”, „ba chiar permite înscrierea on-line, aşa încât orice sârb poate studia pe banii statului român”.

„Statul român oferă câteva sute de burse anual studenţilor care sunt aliniaţi, împreună cu părinţii, în partide şi asociaţii naţionaliste care ne fac rău acasă. Sunt tineri ai căror părinţi lucrează împotriva comunităţii româneşti din Timoc, avem cazul Săvulescovici: părinţii au semnat pentru dărâmarea bisericii de la Malainiţa, iar băiatul lor studiază pe banii statului român. Eu pot să vă dau lista sârbilor care studiază la Timişoara şi Craiova; ai noştri cad şi aceşti sârbi ajung bursierii statului român. E jalnic”, a relatat Zavişa Jurj.

Daniel Magdu, preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, organizaţia cea mai mare şi mai veche din nordul acestei ţări, a povestit despre situaţia românilor din Voivodina. Acolo, din 100.000 de români înregistraţi după primul Război Mondial, au mai rămas, conform recensământului din 2011, 25.410 care, pe lângă faptul că dispar biologic, se pierd şi etnic în absenţa unei strategii sustenabile şi coerente a statului român faţă de cetăţenii de acelaşi sânge din provincia sârbească, altminteri autonomă.

„În 2021 va fi bine dacă vom mai fi 20.000 de români şi dacă aşa se va continua, până în 2050 nu vor mai fi români în Banatul Sârbesc. Vom dispărea, vom fi doar o amintire, după ce am existat secole în acele părţi”, a apreciat Daniel Magdu.

Un alt punct asupra căruia a insistat vizează necesitatea retrocedării bunurilor colective ale românilor din Serbia, care au fost naţionalizate de regimul comunist în 1946.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a amintit că vine din locuri unde naţiunea română a fost binecuvântată cu personalităţi de renume naţional şi mondial, amintindu-l pe Mareşalul Alexandru Averescu, născut în comuna Babele, raionul Ismail, comandantul Armatei Române în primul Război Mondial. În opinia acestuia, statul român, în parteneriat şi la solicitarea unor asociaţii româneşti din sudul Basarabiei, ar trebui să îi onoreze memoria prin ridicarea unui monument, în anul Centenarului Marii Uniri.

Anatol Popescu a atras atenţia şi asupra pericolului „ucrainizării”, afirmând că aproape în fiecare an dispare câte o şcoală românească şi în cele care au mai rămas se înfiinţează clase de limbile ucraineană şi rusă.

„Avem o şcoală care a serbat 160 de ani de învăţământ în limba română, o şcoală care mai are 3-4 clase cu predare în limba română, în care s-au infiltrat clase cu predare în limba rusă, în detrimentul celor româneşti, şi acum mai sunt şi clase cu predare în limba ucraineană. Şi limba moldovenească, şi limba rusă sunt instrumente de deznaţionalizare a învăţământului românesc în Ucraina: în 2014 mai erau 5 şcoli cu predare integrală în limba română în sudul Basarabiei, în 2016 erau 4, anul trecut mai erau 3, şi am ajuns în momentul de faţă, când mai sunt 2. Cu acest tempo, cu această abordare şi lipsă de coloană, de diplomaţi şi de patrioţi la Odessa, în sudul Basarabiei, în 10 ani, vom deschide şcoli duminicale pe lângă biserici pentru învăţarea limbii române. Noi, cu părere de rău, ca naţiune, mai ales în zonele abandonate la momentul 1940, recucerite şi mângâiate, cumva, după momentul 1990, dar total diferit tratate, vrem de la statul român şi politici egale, vrem de la statul român să avem aceleaşi priorităţi”, a spus preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia.

Anatol Popescu susţine că este nevoie de acţiuni permanente şi coordonate ale statului pentru sprijinirea coetnicilor din Ucraina, înainte ca ei să-şi piardă identitatea naţională.

Preluând şi continuând subiectul burselor acordate tinerilor aparţinând comunităţilor istorice româneşti şi celor din diaspora, abordat de preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum”, Zavişa Jurj, Anatol Popescu a apreciat ca „benefic” acest sistem de finanţare a învăţământului, cu condiţia să nu permită accesul celor care se pretind, fără drept, etnici români, „mai ales cei care au tangenţă cu serviciile şi lucrând în defavoarea şi în dezinteresul românilor din comunităţile istorice”, desăvârşindu-şi studiile gratuit, pe banii statului român.

„Avem şi noi cazuri de acestea, domnule secretar de stat. Referitor la atenţia pe care o acordă autorităţile de cel mai înalt nivel ale statului român, vreau să remarc că în sudul Basarabiei nu a păşit, în afară de Emil Constantinescu în 1997, cu ocazia semnării tratatului cu Ucraina, nici un preşedinte al României. Cu părere de rău, nu avem o relaţie şi un dialog foarte bun cu autorităţile de la Bucureşti”, a conchis Anatol Popescu.

Vlad Cubreacov consideră că un subiect asupra căruia merită reflectat este completarea legii privind sprijinul românilor de pretutindeni cu prevederi despre „legitimaţia de român de pretutindeni”, o propunere mai veche a participanţilor la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, euroconformă, care ar permite statului român să aibă o evidenţă clară a tuturor etnicilor români, indiferent cum sunt ei trataţi sau catalogaţi de statele de reşedinţă. În plus, legitimaţia de român ar fi instrumentul prin care un etnic român s-ar putea legitima în faţa autorităţii străine care îi contestă apartenenţa la cultura şi identitatea românească. Un asemenea document ar facilita sarcina şi a românilor, şi a statului român, şi ar debloca foarte multe situaţii care par dificile doar din cauza faptului că ne opunem unui model practicat de alţii.

Dorin Duşciac, reprezentantul românilor de la Paris, fost vice-ministru în Guvernul de la Chişinău şi un membru activ al diasporei româneşti din Franţa, aflat pentru prima oară la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, a dorit să ştie ce ar trebui să mai facă cei plecaţi în ultimele decenii din România, dar care au cetăţenie română şi, prin urmare, drept de vot, pentru o mai bună reprezentare în Parlamentul României. În prezent, aşa-numita diaspora economică românească este reprezentată de patru deputaţi şi doi senatori. În opinia acestuia, prezenţa la vot a românilor din diaspora ar creşte considerabil atunci când vor fi mai multe locuri disponibile pentru ei în Parlamentul României.

Potrivit normei de reprezentare descrisă în Legea 208/2015, privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, ar trebui să avem 20,8 mandate de senatori şi 47,94 de mandate de deputaţi din afara graniţelor. Dar pentru asta ar trebui să existe o iniţiativă a vreunui senator sau deputat sau o iniţiativă a Guvernului, pentru modificarea legii printr-o ordonanţă de urgenţă.

Prezent la dezbateri, Florin Ţîra, reprezentantul românilor de la Bruxelles, vicepreşedinte al Federaţiei Românilor de Pretutindeni, a propus o platformă prin care să fie identificaţi cei din diaspora care vor să-şi aducă contribuţia la consolidarea democraţiei prin votul electronic.

Cum problemele erau multe şi acute, secretarul de stat Veaceslav Şaramet a acceptat să aibă, luni după-amiază, o întâlnire cu uşile închise cu reprezentanţii românilor din comunităţile istorice şi Balcani, care a durat cel puţin trei ceasuri, în urma căreia a pornit către Bucureşti cu o listă consistentă de doleanţe ale reprezentanţilor românilor care trăiesc în afara frontierelor României.

Spre deosebire de ediţiile anterioare ale Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, dezbaterile au evidenţiat şi aspectele pozitive, nu numai pe cele negative, dar şi speranţa într-o relaţionare mai bună a comunităţilor istorice de români şi a diasporei româneşti cu autorităţile centrale de la Bucureşti.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*