Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Reprezentanţii comunităţilor istorice din afara graniţelor şi ai diaspora au adus o serie de critici la adresa autorităţilor statului român, luni, în cadrul Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului şi cer decidenţilor politici să treacă de la vorbe la fapte. Ei sunt nemulţumiţi că şi la ediţia din acest an a Universităţii se discută aceleaşi probleme ca în anii precedenţi.
Criticile au venit în cadrul dezbaterii Necesitatea definitivării politicilor publice în relaţia statului român cu comunităţile româneşti din vecinătatea României şi de pretutindeni; Se respectă strategiile statului în domeniu?
Noi suntem astăzi singuri lăsaţi, suntem lăsaţi de România
Astfel, Pedrag Balasevici, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia şi vicepreşedintele asociaţiei pentru cultura româno-vlahilor din Serbia Ariadnae Filum, a spus în intervenţia sa că şi-a pierdut speranţa că lucrurile se vor schimba pentru românii din Timoc. „Vin din Valea Timocului din Serbia şi când se vorbeşte de strategia României faţă de comunităţile istorice şi respectarea drepturilor românilor din jurul României eu vă pot spune că românii din Serbia de răsărit, din Timoc, astăzi nu au nici un drept: sunt fără şcoli, fără biserici, fără media. Şi mă întreb ce face România ca să sprijine această comunitate, care niciodată în istoria românilor din Timoc nu au fost sprijiniţi şi mă întreb de ce? Sincer să vă spun am pierdut şi speranţa – că s-a vorbit şi de speranţă – că lucrurile se vor schimba”, a afirmat Pedrag Balasevici.
Acesta a spus că s-a întâlnit la Izvoru-Mureşului, dar şi în Bucureşti şi în Timoc cu preşedinţi, premieri, miniştri, care au făcut mari promisiuni, „dar vă pot spune că nu s-a făcut nimic. Nu că nu s-a făcut nimic, chiar dimpotrivă lucrurile le-au încurcat şi diplomaţii români, care sunt trimişi în Serbia să facă o treabă bună, să ne sprijine, să ne ajute”. Pedrag Balasevici a spus că de doi ani de zile atrage atenţia asupra acestor diplomaţi. „Vă rog luaţi-i acasă din Serbia, pentru că aceşti oameni au făcut mult rău nouă. Şi au făcut mult rău şi României”, a precizat acesta. „Timpul trece foarte repede. Noi, românii, fără şcoli în Timoc, fără Biserică Ortodoxă Română, noi nu putem să rezistăm să ne păstrăm limba, cultura, identitatea noastră de acolo. Cum am reuşit să o păstrăm sute de ani, asta este un miracol şi este poate ciudat pentru unii. Dar astăzi, în globalizarea asta în care suntem, în era limbii engleze, având în vedere că tinerii pleacă din Serbia, unde se trăieşte foarte greu, există un foarte mare pericol şi poate nu atât de curând, dar într-o perioadă mai lungă, nu ştiu dacă o să mai vorbim despre românii din Timoc.
Noi suntem astăzi singuri lăsaţi, suntem lăsaţi de România. Noi nu mai sperăm nimic”, a spus vicepreşedintele asociaţiei pentru cultura româno-vlahilor din Serbia Ariadnae Filum.
Reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a spus că situaţia de acum nu se deosebeşte de cea de anul trecut. „Poate n-o să le placă unora ce spun, poate alţii or să mă aplaude, dar în general, în ceea ce priveşte românii din Bulgaria şi situaţia mai nou creată nu se deosebeşte cine ştie ce de anul trecut. Noi continuăm să fim în stare de comă pentru un stat european. În ciuda faptelor şi forţa cu care s-a acţionat şi din partea asociaţiilor noastre şi din partea statului român, situaţia din Bulgaria rămâne aproape de neclintit. Din nou nu avem şcoli, din nou se abate problema cu şcolile, ceea ce înseamnă că nu noi suntem de vină, ci cei care decid, care taie pâinea”, a afirmat Ivo Gheorghiev.
Acesta precizat, totuşi, că, de la Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, „în acest an noi am primit o finanţare, care de fapt urmează să vină, pentru susţinerea claselor pilot cu predare în limba română şi aici vreau să închei şi să vă spun: avem o singură problemă – să reuşim să oprim acest proces de asimilare pe care noi îl suferim deja de zeci de ani de democraţie”, a spus reprezentantul românilor în Bulgaria.
Critici dure au fost aduse şi de Constantin Codreanu, reprezentantul Blocului Unităţii Naţionale, o coaliţie de 20 de ONG-uri de la Chişinău, care pledează pentru unire; Vasile Tărâţeanu şi Anatol Popescu (ambii reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Ucraina).
Pe de altă parte, şi preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa, Daniel Ţecu, a arătat că nu s-a schimbat nimic de la ultima ediţie a Universităţii, dimpotrivă, problemele s-au înmulţit. „Am venit şi anul trecut şi, dacă vă amintiţi, anul trecut discutam despre faptul că ne întâlnim în fiecare an, şi plecăm, şi ne gândim: s-o fi schimbat ceva, s-o schimba ceva? De fiecare dată avem speranţe că, faţă de numărul problemelor pe care le avem, vom avea mai puţine. În problematica pe care o cunosc, dacă ar fi să fac statistică, pot spune că faţă de anul trecut, la aceeaşi dată, avem mai multe probleme decât aveam”. Acesta a spus că de anul trecut până anul acesta s-a promulgat o lege electorală „proastă”, care face în aşa fel încât foarte mulţi români din afara graniţelor să nu poată vota. „Drept urmare, Guvernul actual trebuie să caute soluţii să schimbe ceea ce Parlamentul României a făcut prost şi, cu iertare, preşedintele României a promulgat-o”.
În cadrul dezbaterilor, numeroase critici au fost aduse şi Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Ministrul de resort susţine că soluţii există
La dezbateri a fost prezent şi ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria Ligor. Întrebată în legătură cu criticile aduse statului român, aceasta a spus că ea le vede ca „probleme care s-au acumulat în timp şi au nevoie de soluţii de rezolvat”. „Dacă lucrăm în acest sens, să adunăm acele chestiuni concrete de care ne putem ocupa, vom găsi şi soluţiile respective. Aceasta este ceea ce eu preiau de la această întâlnire: o serie de probleme pe care oamenii le-au spus – şi probleme reale, fără doar şi poate – şi trebuie să le găsim rezolvare”.
Ministrul de resort a afirmat că sunt şi soluţii concrete. „De pildă, în ceea ce priveşte profesionalizarea Departamentului (pentru Românii de Pretutindeni). Trecem în momentul de faţă printr-un concurs care va avea ca rezultat o aşezare pe bază permanentă a echipei departamentului. Iar a doua chestiune de care ne putem ocupa în lunile următoare este schimbarea procedurilor. Simplificarea procedurilor astfel încât finanţarea prin intermediul departamentului să fie mai simplă, mai uşoară”, a conchis ministrul pentru Românii de Pretutindeni. (Şt. P.)
