Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
După ce s-a întâlnit la Tuşnad, vineri seara, cu lideri ai partidelor maghiare din România, Ucraina, Slovacia sau Serbia, printre aceştia numărându-se şi preşedintele UDMR Kelemen Hunor, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a participat sâmbătă la dezbaterea cu tema „Acasă în Europa!”, unde premierul ungar a opinat că a fost o eroare faptul că s-au înlocuit valorile naţionale cu cele supra-naţionale şi că trebuie să se renunţe la „idealizarea Europei”, precum şi la „auto-aprecieri false”, cum ar fi aceea că Uniunea Europeană este un actor global. Viktor Orbán a criticat unele decizii luate la Bruxelles care au avut un impact negativ asupra „stabilităţii europene”, cum ar fi creşterea rolului Parlamentului European, care „nu a îmbunătăţit, ci a redus eficienţa politicii europene”, sau preluarea de către Comisia Europeană a atribuţiilor Consiliului European. El a subliniat că aceste lucruri ar trebui spuse deschis şi asumate la viitorul summit european de la Bratislava, Orbán punctând că „problema Europei nu este la Mecca, ci la Bruxelles”.
„Europa a pierdut rolul global şi este un actor regional, care nu îşi poate apăra frontierele şi cetăţenii, să-şi ţină laolaltă oamenii. (…) Elita politică europeană a căzut la examen, nu-şi poate atinge nici un scop. Dacă ne vom aduna la Bratislava nu va fi nevoie de leucoplast şi de explicaţii, ci trebuie să spunem clar: trebuie să discutăm viitorul Europei, fiindcă a căzut la examen conducerea politică europeană. Problema noastră nu e la Mecca, e la Bruxelles. Pentru noi, islamul nu e obstacol, ci funcţionarii din Bruxelles. Noi ştim cum ar trebui tratat islamul, dacă suntem lăsaţi”, a susţinut Orbán.
Criza elitei occidentale
Potrivit acestuia, criza europeană este o criză a elitelor, care a generat o criză economică şi, ulterior, o criză a democraţiei. „Vorbim de o criză economică şi eu cred că această criză se datorează unei crize a elitei occidentale. Pentru că, în ultimii 50-60 de ani, au câştigat partidele de dreapta, de stânga, dar de fapt politicienii toţi veneau din aceeaşi pepinieră politică, indiferent dacă erau de stânga sau de dreapta, toţi aparţineau aceleiaşi şcoli. (…) Această criză a elitelor a dus la o criză a democraţiei”, a subliniat Viktor Orbán.
Premierul Ungariei a mai afirmat sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că Europa are nevoie de o armată comună, care să îi întărească siguranţa şi stabilitatea, subliniind că măsura trebuie privită prin prisma retragerii Marii Britanii din UE şi creşterii migraţiei dinspre Asia şi Africa.
La dezbaterea moderată de Németh Zsolt, preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Budapesta, Viktor Orbán a mai declarat că NATO, în formatul actual, „este capabil să garanteze pacea în Europa”, dar consideră că statele membre ar trebui să joace un rol mai activ.
„NATO, în formatul actual, este capabil să garanteze pacea în Europa. (…) În continuare, NATO este un lucru de care avem nevoie şi trebuie să fim membri activi în NATO, e clar acest lucru. Marea Britanie (…) a cincea economie şi o putere nucleară, a ieşit din structurile UE, deci eu cred că, din acest motiv, trebuie să ne gândim foarte serios la crearea unei armate comune în spaţiul comunitar, însă avem nevoie de o armată adevărată, în care să avem un singur limbaj comun (…) în care se dau instrucţiuni într-o singură limbă (…) o armată nu doar de formă, ci şi de fond”, a precizat Viktor Orbán.
În context, premierul ungar a mai spus că statele membre trebuie să se gândească serios la modificarea bugetelor şi la alocarea de fonduri mai mari pentru cercetare în domeniul militar şi pentru armată.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că împărtăşeşte câteva dintre ideile lui Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia Statelor Unite ale Americii, privind măsurile pentru stoparea terorismului, care ar putea fi preluate şi implementate în Europa.
Premierul Ungariei consideră că este nevoie de crearea unor servicii secrete puternice, care să colaboreze, dar şi de oprirea politicii de exportare a democraţiei în ţările din care provin migranţii.
„Trebuie să construim garduri…”
Reprezentanţii mai multor organizaţii civile maghiare şi partide politice din aşa-zisul Bazin Carpatic au semnat, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, o declaraţie comună prin care şi-au exprimat dezacordul faţă de impunerea cotelor de migranţi şi acordarea dreptului fiecărui stat al Uniunii Europene de a gestiona problema migraţiei.
Németh Zsolt a dat citire acestei declaraţii în care semnatarii critică „politica migraţionistă greşită” a Bruxelles-ului şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de viitorul Europei, concluzionând că, în mod evident, există o legătură directă între fenomenul migraţionist şi terorism.
„Liderii europeni se fac că nu înţeleg sau chiar nu înţeleg şi neagă că e o relaţie între migraţie şi terorism şi văd ca singură soluţie a acestor probleme stabilirea imigranţilor pe teritoriile statelor membre ale UE. Pentru noi este foarte important viitorul Europei, noi vrem să avem dreptul de a decide asupra viitorului nostru, cu cine vrem să trăim alături şi cu cine nu”, a declarat Németh Zsolt, potrivit traducerii asigurate de organizatori.
Premierul Ungariei a spus cu acest prilej că „Trebuie să ne oţelim voinţa (…) să construim garduri, să oprim oamenii care vor să intre ilegal. (…) Credeţi-mă că apărarea noastră cu animale de pluş nu se poate, trebuie să privim în faţă asta”.
Fostul episcop cu idei fixe, Tőkés László, a readus în discuţie problema autonomiei teritoriale a „Ţinutului secuiesc”, i-a mulţumit premierului Ungariei, Viktor Orbán, pentru „serviciile aduse naţiunii maghiare” şi a vorbit din nou despre acordarea „protectoratului” pentru maghiarii din afara graniţelor acestei ţări.
Tőkés László a amintit că, în urmă cu câţiva ani, i-a cerut premierului Ungariei să accepte „statutul de putere protectoare faţă de maghiarii din afara frontierei”, după modelul Austriei pentru Tirolul de Sud, model care, în opinia sa, ar trebui implementat şi în Transilvania. (Sursa: Agerpres)
