Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni Izvoru Mureşului: ReUnirea Republicii Moldova cu România, un proiect de ţară pentru români? Dar pentru clasa politică? | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 19 august 2019
Home » Societate »
Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni Izvoru Mureşului:
ReUnirea Republicii Moldova cu România, un proiect de ţară pentru români? Dar pentru clasa politică?
<h5><i>Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni Izvoru Mureşului:</i></h5> ReUnirea Republicii Moldova cu România, un proiect de ţară pentru români? Dar pentru clasa politică?

Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni Izvoru Mureşului:
ReUnirea Republicii Moldova cu România, un proiect de ţară pentru români? Dar pentru clasa politică?

Republica Moldova în evoluţiile geopolitice din zonă şi interesul naţional românesc

Dezbaterile au avut ca obiect modul în care clasa politică românească se raportează la realităţile existente în Republica Moldova şi printre vorbitorii care au abordat această temă s-au aflat persoane reprezentative ale societăţii, între care jurnalişti, istorici, lideri ai mişcării naţionale, un fost ministru al Apărării din Republica Moldova, reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale unioniste şi preşedinţi de partid. Ca întotdeauna, subiectul reunirii Republicii Moldova cu România a născut un interes aparte la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, pentru că orice român, fie el din ţară sau din afara ei, rezonează cu acest deziderat, visul de aur al românilor de o parte şi de cealaltă a Prutului de a recrea România Mare.

Deputatul Constantin Codreanu a amintit că, deşi a existat o evoluţie pozitivă în 2017 şi în 2018, care a culminat cu declaraţia privind procesul reunirii cu Republica Moldova dată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului României în 27 martie 2018, când s-a afirmat că ţara noastră este pregătită să răspundă dorinţei organice de reunire a moldovenilor de dincolo de Prut, în 2019, „din păcate, situaţia s-a înrăutăţit şi am asistat la o involuţie”. „De remarcat cele două declaraţii nefericite ale preşedintelui în exerciţiu, care a spus că în Republica Moldova şi în România trăiesc două popoare diferite, ulterior rectificând şi afirmând că sunt doar două naţiuni. Şi problema este şi mai gravă, pentru că există toate şansele ca respectivul domn să rămână la Palatul Cotroceni pentru alţi cinci ani, iar unul dintre contracandidaţii lui, reprezentantul USR, a vorbit în aceiaşi termeni nefericiţi despre procesul de reunire, spunând că poate ar fi de dorit, dar nu există sub nici o formă voinţă politică. Or, nu poţi să ai voinţă politică, dacă nu există demersuri în acest sens”, a arătat deputatul de diaspora, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

S-a vorbit şi despre situaţia geopolitică, despre situaţia Republicii Moldova, prinsă în menghina dintre Vest şi Est, precum şi despre recentele evoluţii de la Chişinău, unde s-a instaurat un Guvern „total anormal, total ilogic şi total nefiresc”, unde ruşii şi ţări vestice precum Germania, SUA, chiar şi România au girat un Guvern format din partide politice cu orientări opuse: proruşii lui Igor Dodon şi proeuropenii reprezentaţi de Maia Sandu şi Andrei Năstase. În acest context, vorbitorii au subliniat necesitatea coagulării forţelor unioniste în Republica Moldova, fiindcă deşi procentul estimat de sondaje se ridică la 30%, crescând an de an, pe plan politic nu se poate capitaliza această evoluţie.

Deputatul Codreanu a prezentat zece măsuri pe care statul român ar trebui să le adopte în viitorul apropiat pentru grăbirea reunirii cu Ţara Mamă.

„Vorbim despre menţinerea aceluiaşi cuantum de burse pentru etnicii români din Republica Moldova, pentru că în 2017 am avut, din păcate, bătălii cu Ministerul Educaţiei Naţionale pe această temă – şi-ar fi dorit ei să micşoreze acest număr de burse. 2 – Refacerea celor 14 poduri peste Prut, distruse de sovietici – vorbim despre lucruri esenţiale de infrastructură. 3 – Deblocarea procesului de dobândire a cetăţeniei române, prin creşterea numărului de membri ai Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pentru că şi eu şi alţi vorbitori suntem convinşi că cetăţenia română este vehiculul cel mai sigur pentru a grăbi reunirea. 4 – Accesul facilitat pe piaţa forţei de muncă a etnicilor români din Republica Moldova, măsură pe care am propus-o ca parte a unui proiect legislativ, pentru a-i scoate de sub influenţa rusească pe etnicii români care nu au cetăţenia română şi care nu pot veni în România sau în alte state din Vest”, a explicat parlamentarul.

Alte măsuri au în vedere, potrivit sursei citate, 5 – Finanţare directă pentru comunităţile locale din Republica Moldova şi nu prin intermediul Guvernului de la Chişinău, în condiţiile în care nu de puţine ori asistăm la deturnare de fonduri pe de o parte, iar pe de altă parte la alocarea acestor fonduri în funcţie de apartenenţa politică a celor care beneficiază de ele. O altă măsură, a şasea, vizează Spaţiul informaţional comun România – Republica Moldova, în contextul propagandei ruseşti „toxice” promovată pe teritoriul celei din urmă, care ocupă mai mult de 80 de procente din spaţiul media. Ar mai fi 7 –Constituirea unei circumscripţii electorale separate pentru Republica Moldova, o propunere făcută de reprezentantul Consiliului Mondial Român, cu care „rezonează” deputatul Codreanu, în acest sens fiind pregătit un proiect de lege. O problemă punctuală se referă la 8 – Accelerarea procesului de recunoaştere a medicilor de cetăţenie română din Republica Moldova. „9 – Vorbim despre un proces care a început, dar care, din păcate, stagnează, şi anume interconectarea energetică între cele două state româneşti, fie că vorbim de energie electrică, fie de gaze şi ultimul, dar nu cel din urmă, este 10 – Crearea unui Minister al Reîntregirii, pe modelul german, care să grăbească şi practic să monitorizeze toate aceste procese. Deşi am început pesimist şi toată discuţia a avut parte de o atmosferă mai pesimistă, eu rămân optimist şi încerc să vin cu propuneri constructive, pentru că am obosit să aud declaraţii patriotarde, care nu sunt dublate de măsuri concrete. Având aceste măsuri, pot să le spun oamenilor: acesta este setul de măsuri pe care l-am propus, Guvernul ştie despre aceste măsuri, colegii mei parlamentari ştiu despre ele şi dacă nu le implementează, haideţi să vedem ce putem face noi, mişcarea unionistă din cele două state româneşti”, a continuat Codreanu.

Numărul unioniştilor este în creştere în Republica Moldova. Dacă în urmă cu 15-20 de ani se vorbea despre 2-3 procente care şi-ar dori reunirea cu România, în prezent chiar şi cele mai pesimiste sondaje, inclusiv cele comandate de socialiştii lui Igor Dodon, vorbesc despre aproximativ 30% din populaţia Republicii Moldova.

„În realitate sunt convins că suntem mult mai mulţi. Marea problemă în acest moment este că Republica Moldova, fiind un stat eşuat, toţi unioniştii, toţi aceşti oameni cu viziune, bine educaţi, care cunosc adevărul şi nu pot fi manipulaţi de propaganda rusească, pleacă şi cu cât întârziem implementarea acestor măsuri, cu atât va fi mai complicat să transpunem în realitate reunirea cu România, dar eu sunt convins că mai devreme sau mai târziu ea se va produce, este un lucru inevitabil”, a conchis preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Auditoriul, români din ţară, din comunităţile istorice, jurnalişti şi invitaţi la dezbateri, deplâng imaginea actuală a mândrei Basarabii, prezentată de Ion Varta, istoric şi om politic, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în legislatura 2005-2009 şi apoi director al Arhivelor Naţionale de la Chişinău timp de opt ani, destituit din funcţie de către pucişti în ultima zi a mandatului său.

„Suntem în continuare sub ocupaţie străină, prezenţa militară rusească pe o parte a teritoriului naţional semnifică un lucru cert şi greu de contestat. Nu suntem liberi, nu avem o independenţă integră, suntem mereu în pericol de a fi invadaţi, pentru că distanţa între Chişinău şi aceste unităţi militare ruseşti este de 20 de kilometri. Structurile statului sunt penetrate de Coloana a cincea, care are grijă să servească alte interese decât cel naţional şi de aceea suntem un stat cu o suveranitate ciuntită, cu o independenţă amputată, suntem în bătaia riscurilor şi nu putem să acostăm la un mal, pentru că nu ne-am recuperat memoria istorică, suntem nişte Ioani fără de ţară, care nu ne cunoaştem istoria, nu avem conştiinţa naţională integră, suntem în continuare sub impactul fatidic al propagandei ruseşti promovată zi şi noapte prin intermediul unor televiziuni performante ruseşti, finanţate din abundenţă. Prin urmare, românul basarabean este derutat, nu mai ştie cine este el în realitate, elitele au plecat, ne-am înjumătăţit”…

Pe fundalul dezamăgirilor provocate în ultimii ani de „cei care au furat miliarde din Republica Moldova”, a crescut numărul persoanelor care au înţeles că singura cale de a ajunge în comunitatea europeană a rămas reunirea cu România. În opinia preşedintelui Partidului „Democraţia Acasă”, profesorul de Istorie şi jurnalistul Vasile Costiuc, aşa cum vocea deputatului Codreanu răzbate de la tribuna Parlamentului României, trebuie să existe o voce „clară, hotărâtă” şi în Parlamentul de la Chişinău, care să vorbească despre imperativul, despre dorinţa firească a românilor din Basarabia, să ajungă în „civilizaţia europeană”. „Ca să înţelegeţi cât de mare este propaganda rusească în Republica Moldova, toată ziua ni se spune că românii sunt răi, că sunt extremişti şi, iată, pe 24 august, preşedintele Dodon are planificată o mare sărbătoare naţională: eliberarea Basarabiei de către trupele fasciste române din ’44 şi mulţi moldoveni sunt ostatecii acestei propagande. Aici ar fi minunat să intervină statul român, prin aducerea la Chişinău a unor posturi româneşti cu acoperire naţională”, consideră profesorul Costiuc, doar să existe voinţă de la Bucureşti. Astfel ar putea fi convinsă o mare parte dintre cei care acum sunt reticenţi la ideea reunirii. „Astăzi l-am invitat, prin intermediul dnei consilier (Sandra Pralong – n.a.), pe preşedintele Iohannis la Chişinău, să-şi vadă acel milion de cetăţeni români care îl aşteaptă, pentru că, indiferent de luptele politice, el este un simbol al statului român, care, dacă ar veni, ar transmite semnalul pozitiv că unirea este posibilă. Şi sper să ajungă. Chiar dacă avem un preşedinte prorus, n-ar trebui să-l intereseze pe Iohannis valoarea morală a lui Dodon, el trebuie să vină pentru cetăţenii români din Basarabia. Dacă România nu va înţelege că avem nevoie de armata NATO pe Nistru, se va trezi cu armata rusă pe Prut, asta trebuie să înţeleagă fraţii noştri români, că problema nu mai este doar a noastră, ci şi problema României”, a atenţionat Vasile Costiuc.

Preşedintele Consiliului Mondial Român (The World Romanian Council, SUA), Mircea Popescu, confirmă că în cei 30 de ani scurşi de la căderea URSS, adevărata luptă politică din Basarabia a fost şi este cea pentru renaşterea naţională românească, în pofida diversiunilor în care este atrasă populaţia şi a presiunilor externe ale Rusiei, susţinută de Germania. De trei decenii, societatea românească cu precădere civică dezbate şi cere reîntregirea, fără să găsească voinţa politică necesară nici la Chişinău, nici la Bucureşti. Potrivit acestuia, politicienii abat atenţia de la unire prin promisiunea fără acoperire a integrării europene a Basarabiei, deşi este de notorietate faptul că Basarabia nu va deveni parte a UE decât şi numai ca parte a României. „Trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că acest deziderat şi acest drept naţional sacru la reîntregire în actuala situaţie geopolitică şi geostrategică este un act politic complicat. La Chişinău există o puzderie de partide cu veleităţi unioniste, dar nu există o forţă politică comună unionistă de tip confederativ (bloc, alianţă) care să constituie nucleul în jurul căruia să graviteze unionismul basarabean şi care să poată aduce unionismul în Parlament. (…) Dar un bloc confederativ nu este dorit nici de partidele din România, pentru că le defavorizează, acestea pierzând capitalul electoral pe care îl obţin prin fărâmiţarea unionismului”, precizează dl Mircea Popescu.

Pentru promovarea intereselor naţionale, mai spune domnia sa, Bucureştiul ar trebui să iasă din defensivă şi să declare oficial necesitatea reunificării, „aşa cum a făcut Germania, Vietnam, chiar şi Coreea, fără ca nimeni să îndrăznească să înăbuşe tendinţele unui popor de a trăi împreună”.

Mircea Popescu a avansat posibilitatea adoptării unei propuneri de modificare a Legii electorale, arătând că aducerea acasă a provinciei istorice Basarabia poate începe prin înfiinţarea Circumscripţiei 44 Basarabia, în care vor putea candida exclusiv românii basarabeni, pe un număr suficient de locuri pentru a putea fi constituit grupul parlamentar al Basarabiei. „Când reprezentanţii Basarabiei vor avea putere legislativă în România, basarabenii vor înţelege că a început procesul politic de integrare românească”, argumentează preşedintele Consiliului Mondial Român, organizaţie neguvernamentală a diasporei româneşti înregistrată în SUA.

La postul public „Radio Moldova”, unde activează, Alina Chiriac Ivaşcu înfăptuieşte unirea prin cultură. Îşi aminteşte cu drag de duplexurile radiofonice pe care le-a realizat cu cei de la Bucureşti, ani de zile. Anul trecut, de Ziua Naţională a României a intrat în direct cu fraţii de la Alba Iulia, transmiţând emoţii şi trăiri care le-au încălzit inimile fraţilor moldoveni. După mulţi ani „draconici”, şefii de la postul de radio nu-i mai stabilesc limite şi oprelişti. Este convinsă că oamenii trebuie să se cunoască unii pe alţii, pentru că „reticenţa vine din necunoaştere”. Dar pentru asta trebuie ca şi oamenii să se debaraseze de cenzura din ei. În familia Alinei, mezinul ştie că sunt români, că buneii mamei, străbunicii lui Vera şi Serafim Ursu, s-au căsătorit în Regatul României şi au murit în Uniunea Sovietică, iar bunul lui s-a dus la cele veşnice fără să vadă unirea, pe care a dorit-o dintotdeauna, după cum i-a povestit mama. „Mă gândesc că, dacă fiecare dintre noi am putea să facem pe segmentul nostru ce putem pentru a ne îndeplini idealul, ar fi minunat, iar lumea asta ar fi un El Dorado. Poate este un pas mic ceea ce facem noi la Chişinău, dar este un pas înainte spre unitate, spre a construi poduri de cultură. Eu sunt optimistă şi cred că se va întâmpla odată şi odată ceea ce ne dorim”, a încheiat Alina Chiriac Ivaşcu.

După mai bine de patru ore de dezbateri, problema este departe de a se fi epuizat. Dar mai sunt zile şi opinii destule, gata să fie prezentate…

La cea de-a XVII-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului participă cursanţi din ţară şi de peste hotare, din Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina şi Ungaria, reprezentanţi ai românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ai romano-catolicilor din Moldova, conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media. La fel ca la toate ediţiile precedente, au fost invitaţi înalţi demnitari ai statului român, miniştri, parlamentari reprezentând întregul spectru politic românesc.
Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului este organizată de Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul Guvernului României, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din centrul şi sud-estul Europei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.