Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru–Mureşului: Se invocă, pentru a mia oară, necesitatea stringentă a unei strategii coerente pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii românilor din apropierea graniţelor | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 16 octombrie 2021
Home » Societate » Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru–Mureşului: Se invocă, pentru a mia oară, necesitatea stringentă a unei strategii coerente pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii românilor din apropierea graniţelor
Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru–Mureşului: Se invocă, pentru a mia oară, necesitatea stringentă a unei strategii coerente pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii românilor din apropierea graniţelor

Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru–Mureşului: Se invocă, pentru a mia oară, necesitatea stringentă a unei strategii coerente pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii românilor din apropierea graniţelor

Liderii comunităţilor româneşti din afara graniţelor şi Balcani au reclamat, luni, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, lipsa unei strategii a României pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor şi pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă şi spun că au nevoie de sprijinul ţării mamă pentru a face faţă procesului de deznaţionalizare la care sunt supuşi.

Lider spiritual al românilor din Timoc, părintele Boian Alexandrovici a declarat că este nevoie de o strategie coerentă care să-i vizeze pe românii din afara graniţelor, care să fie implementată de persoane care nu sunt compromise şi că este nevoie ca în cadrul Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni (DPRP) să existe o comisie care să-i ajute pe românii din comunităţile istorice să realizeze proiecte.

„Spun disperat să văd că se pierde românismul în Timoc şi noi nu facem nimic. Eu aş propune şi aş ruga odată să terminăm cu asta, cu strategia faţă de românii din afara graniţelor. Hai să facem o strategie. Trebuie făcută o strategie bună, trebuie alese persoane care să răspundă. (…) Nu trebuie să avem persoane care să ne compromită, să fie persoane cu care se poate colabora. Lipseşte o strategie, nu e o critică personală, e o critică a instituţiilor care ar trebui să se ocupe cu noi”, a declarat părintele Boian Alexandrovici.

Acesta a punctat faptul că Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni (DPRP) ar putea să se inspire din modelul ungar, care are o strategie care-i priveşte pe maghiarii de pretutindeni şi a adăugat că şefii instituţiilor care se ocupă de aceste probleme nu ar trebui schimbaţi pe criterii politice. Părintele Boian a spus că există instituţii care ajută românii din Timoc, cum ar fi Secretariatul pentru Culte, dar cea mai mare problemă este absenţa unui dialog între aceste instituţii în ceea ce-i priveşte pe românii de pretutindeni şi lipsa unei strategii în acest sens.

Acesta a mai adăugat că nu există nici o diferenţă între vlahi şi români şi a cerut instituţiilor de la Bucureşti să le acorde românilor timoceni cetăţenia română, lucru care nu este posibil în prezent şi a arătat că aceştia „pot obţine cetăţenie bulgărească sau maghiară, dar nu a neamului căruia aparţin”.

Părintele Boian a mai atras atenţia că în Timoc au început să se înfiinţeze biblioteci cu mii de volume, realizate de persoane pentru care „a fi român a devenit o afacere”, în vreme ce banii respectivi ar putea fi folosiţi pentru înfiinţarea de şcoli sau de şcoli duminicale, pe lângă biserici, pentru că în prezent românii din Timoc nu ştiu să citească în limba română.

La rândul său, Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, a declarat că, în ultimii 25 de ani, „aproape în fiecare an” a făcut apel „în pustiu” la Bucureşti, la Sofia şi la Uniunea Europeană, „că neamul românesc dispare din Bulgaria”.

El a povestit că în Bulgaria comunităţile româneşti au ridicat 17 şcoli, care au fost însă închise „de Departamentul pentru românii de pretutindeni”, care nu le-a mai acordat finanţare. În aceste condiţii, copiii nu mai vorbesc limba română.

„Este a doua treaptă a asimilării. Avem nevoie de o strategie, pe care eu vă propun să o facem împreună, vă rugăm, vă implorăm, chemaţi-ne, cereţi-ne părerea, de multe ori cunoaştem problema mai bine de pe teren. Suportăm palme din Bulgaria, din ţara mamă, de la UE. Am impresia că nu mai suntem necesari, dar noi rămânem aici, pentru că noi vrem să facem ceva pentru neamul nostru. E o tragedie să dispară un om, să calci un neam în picioare e o infracţiune”, a spus Ivo Gheorghiev.

Şi Dusan Pârvulovici, coordonatorul Comitetului pentru drepturile omului din Negotin, le-a transmis politicienilor români un mesaj: „Uniţi-vă!”.

„Mesajul meu pentru dragii români politicieni, lideri, deputaţi, senatori, experţi este: uniţi-vă şi aduceţi două legi pentru români de pretutindeni, pentru cetăţenie – am avea nevoie de ea – şi să crească DRP la nivel de minister, ar avea mai mare putere, altfel ar funcţiona, iar secretarul să nu se schimbe la fiecare schimbare de Guvern!”, a spus el.

Preşedintele Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” şi preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, a afirmat că situaţia comunităţii româneşti din Ucraina „se înrăutăţeşte de la un an la altul”.

„Când preşedintele României (Klaus Iohannis – n.r.) a venit la Kiev şi s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi şi acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că statul român, preşedinţia, Guvernul, instituţiile, politicienii sunt interesaţi de situaţia românilor din Ucraina şi pun anumite condiţii în această privinţă”, a spus Tărâţeanu.

El a menţionat că sprijinul financiar este important, dar „principalul” este sprijinul politic pe care trebuie să-l acorde statul român comunităţilor româneşti din jurul ţării. „Deznaţionalizarea continuă să aibă loc, încetul cu încetul şi pătrunde şi în bisericile noastre româneşti. În foarte multe biserici sunt preoţi care, motivând că intră în biserici şi ucraineni, spun şi Tatăl Nostru şi Crezul şi cântările liturgice în limba ucraineană şi încetul cu încetul va dispărea limba română din biserici. La fel se întâmplă şi în şcoli, de la 90 de şcoli, am ajuns la 67 şi procesul continuă. Avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea şi, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în faţa politicii de deznaţionalizare”, a mai spus Tărâţeanu.

Şi vicepreşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Stefan Mihailov, care reprezintă românii din Voivodina, a spus că aceştia sunt supuşi unui proces de asimilare, „care nu este reversibil” şi a avertizat că dacă nu se schimbă nimic, va pieri o parte a neamului românesc. „Este obligaţia României să nu ne uite, altfel suntem pe calea pierzaniei, dacă nu se face nimic vom dispărea ca naţiune”, a declarat Stefan Mihailov.

La rândul său, liderul Asociaţiei Naţional-Culturale a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia”, Anatol Popescu, a declarat că principala problemă a românilor din zonă este păstrarea identităţii naţionale şi aşteaptă de la Bucureşti să fie trataţi la fel ca cei din Republica Moldova şi să aibă aceleaşi drepturi.

„În ’40 am fost abandonaţi la grămadă şi măcar acum să fim trataţi identic, nu prioritar. Nu au nicidecum să fie românii din Republica Moldova mai deosebiţi decât noi, cei din sudul Basarabiei, suntem aceeaşi, avem aceeaşi limbă ca şi românii din regiunea Cernăuţi, vrem o instituţionalizare cumsecade din partea statului român, vrem o reţea a Institutului Cultural Român în Ucraina – se vorbeşte de vreo 10 ani despre deschiderea unui institut cultural român la Kiev şi a două filiale în regiunea Cernăuţi şi la Izmail, în sudul Basarabiei, însă nu s-a deschis nici măcar cel de la Kiev – sperăm ca după ameliorarea situaţiei şi revenirea la viaţa paşnică în Ucraina să fie posibil acest aspect foarte important pentru noi”. „Fără contacte nu putem să ne păstrăm identitatea acolo, în sudul Basarabiei. La ora actuală dialogul este foarte slab”, a conchis Anatol Popescu.

La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora. (Lia Matei, Dana Mezey)

xxx

Ediția a XIII-a a Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, care se desfășoară pe parcursul acestei săptămâni, este organizată de Centrul Cultural Topliţa, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrului European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, a Institutului Cultural Român şi Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

Azi, în cadrul lucrărilor Universității, vor fi abordate temele: Drepturile minoritarilor din România vs. drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani; Ce face statul român pentru păstrarea identităţii etnice a românilor din jurul frontierelor şi din Balcani; Cazurile Greciei şi Ungariei sau pactul victimei cu agresorul; Cetăţenia română‚ un drept necesar păstrării identităţii românilor din vecinătate şi Balcani; Problematica Diasporei româneşti! Răspund autorităţile române coerent şi pragmatic cererilor Diasporei?

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.