Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Acest lucru ar însemna „transnistrizarea” Republicii Moldova şi, într-un fel, legalizarea separatismului din cel de-al „doilea stat românesc”
Mai multe personalităţi ale vieţii publice din Chişinău au adus în discuţie, printre altele, pericolul federalizării Republicii Moldova, în cadrul temei „Republica Moldova – evoluţii, riscuri, perspective”, ce a fost dezbătută vineri, în prima parte a ultimei zile a Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru-Mureşului, găzduită de Complexul Sportiv Naţional din localitate.
Preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc” de la Chişinău, Vlad Cubreacov, cel care a moderat cu o deosebită competenţă dezbaterile acestei ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, a efectuat o analiză a situaţiei din Republica Moldova, punând accent pe pericolul federalizării „celui de al doilea stat românesc”. În acest context a vorbit despre conflictul îngheţat din Transnistria, dar şi despre pretenţiile tot mai mari ale guvernatorului Autonomiei Găgăuzia, „care depăşesc cadrul legal existent foarte generos din Republica Moldova privind această zonă şi această populaţie cu statut autonom specific”. De asemenea, a amintit şi de o altă microzonă cu posibile tendinţe separatiste, este vorba de raionul Taraclia (populat în proporţie de 60 la sută de etnici bulgari).
Orice federalizare a Chişinăului cu Tiraspolul ar însemna o federalizare cu Moscova
Vlad Cubreacov a arătat că „problematica din Republica Moldova este una destul de complexă şi aceasta este determinată de interesul ilegitim al Moscovei de a prelua controlul politic asupra Republicii Moldova, ceea ce ar însemna federalizarea acestui stat, de fapt transnistrizarea Republicii Moldova, pentru că orice federalizare a Chişinăului cu Tiraspolul ar însemna o federalizare cu Moscova”.
Acesta a spus că „interesul nostru legitim este ca la frontiera de est a Românei să avem un spaţiu de stabilitate nefederalizat. Pentru că federalizarea asupra căreia insistă Moscova şi mai nou Berlinul vine în răspăr cu interesele occidentale ale Blocului European şi ale Blocului Euro-atlantic dacă privim mai larg. Putem spune că acest plan de federalizare a Republicii Moldova şi de preluare a controlului politic asupra ei este şi un plan antiromânesc, aceasta afectează direct interesul legitim al statului român. Miza este preluarea controlului asupra gurilor Dunării, preluarea controlului asupra fluviului Nistru, care este al cincilea ca mărime şi debit în Europa, este vorba şi despre agitarea spectrului separatismului, acest lucru devenind vizibil în ultimul timp prin vocea administraţiei de la Comrad (n.n. – Autonomia Găgăuzia) şi prin declaraţiile care au fost făcute în ultima oră de aşa-zisa administraţie de la Tiraspol, o administraţie marionetă subordonată intereselor Kremlinului. Noi nu putem accepta aşa ceva, atât interesul Republicii Moldova, cât şi interesul României ca stat înrudit reclamă o aşezare a spaţiului nostru geopolitic pe o temelie care să fie dreaptă, consonantă cu norma constituţională din Republica Moldova, cu legislaţia noastră, cu interesul vital al populaţiei de a trăi într-un spaţiu liber, democratic, apropiindu-se mai mult de Europa”.
Preşedintele Asociaţiei „Răsărit Românesc” e de părere că România ar trebui să fie mult mai prezentă în Republica Moldova din punct de vedere economic şi mediatic. „România ar trebui, înainte de toate, să fie vigilentă, să aibă expertiză pe zonă, să urmărească îndeaproape evoluţiile şi dosarul complex în regiune, să aibă o voce cât mai puternică şi să-şi afirme interesele, să strângă relaţiile cu aliaţii noştri euro-atlantici şi trans-atlantici, să acţioneze coordonat şi conjugat cu factorii de putere din lume care ne sunt apropiaţi şi prieteni. De asemenea, ar trebui să fie mult mai prezent Bucureştiul în Republica Moldova, pe toate planurile, nu doar cultural, deoarece comuniunea de limbă, cultură, istorie şi civilizaţie este, într-adevăr, o bază, dar este numai un punct de pornire. România trebuie să fie prezentă economic, mediatic, de asemenea, trebuie să aibă grijă de cetăţenii săi. Un milion de cetăţeni basarabeni repuşi în drepturile lor legitime de români înseamnă o creştere a interesului legitim al României, de protejare a acestor cetăţeni ai săi. (…) Un sfert din populaţia acestui vecin exterior al UE deţine şi cetăţenie europeană, adică română, procentul fiind în continuare în creştere. De aceea, preocuparea pentru destinele acestor oameni concreţi, cetăţeni români din Republica Moldova este unul legitim”, a mai spus Vlad Cubreacov.
Se încearcă legalizarea prezenţei militare ruseşti în Republica Moldova
La rândul său, Ştefan Secărean, fost deputat în Parlamentul de la Chişinău, a evidenţiat faptul că, prin federalizarea Republicii Moldova, de fapt se legalizează separatismul în statul vecin. „Există pericolul legalizării separatismului în Republica Moldova, prin aşa-zisa federalizare sau confederalizare. Adică, acceptarea unui statut pe care Moscova şi l-a dorit întotdeauna pentru această zonă, pe care o controlează, în scopul legalizării prezenţei sale militare. Accentuez: Republica Moldova, la ora actuală, nu are încă un act, un document semnat cu Moscova în problema prezenţei sale militare la noi, în Transnistria. Moscova caută cu disperare să obţină acest lucru şi din câte am înţeles eu, din anumite surse pe care nu le cunoaşte toată lumea, acest lucru se poate întâmpla, acum, în câteva luni de zile, cât Germania se află în fruntea OSCE”, a spus fostul deputat. Acesta a explicat că acest lucru „se poate întâmpla prin exercitarea anumitor presiuni asupra Chişinăului, care să accepte acest statut pentru Transnistria, făcând concesiile asupra cărora insistă Moscova. Mă refer concret la acordarea unui număr de locuri în parlament pentru transnistreni. În acest sens, urmează să se facă modificări la legea electorală, astfel încât sistemul actual să fie înlocuit cu un sistem de circumscripţii. La ora actuală, în Republica Moldova există o singură circumscripţie electorală, instituită încă din 1994, atunci făcându-se explicaţiile de rigoare că acest sistem este păstrat tocmai din considerentul că Republica Moldova nu-şi exercită controlul asupra acestui teritoriu. Introducerea sistemului de circumscripţii electorale ar legaliza, într-un fel, separatismul prin participarea legală a transnistrenilor şi obţinerea acestui număr de locuri în Parlament pentru ei. Asta urmează să se întâmple în Republica Moldova”.
De asemenea, acesta e de părere că Bucureştiul ar trebui să aibă un punct de vedere în această problemă. „Este important ca România să-şi expună punctul de vedere în această problemă. Eu, deocamdată, nu îl aud, nu îl văd. Mă îngrijorează faptul că un asemenea punct de vedere, referitor la federalizare, este susţinut de Germania, este susţinut şi de reprezentantul UE la Chişinău. Asta ar însemna că, undeva, ar avea loc nişte înţelegeri ascunse, în spatele nostru, al basarabenilor, în această problemă şi, deocamdată, nu aud vocea Bucureştiului. Bucureştiul acceptă sau nu acest lucru, aş vrea să cunosc”, a mai spus Ştefan Secărean, precizând că federalizarea R. Moldova „ar crea un precedent foarte periculos pentru securitatea din această zonă”.
Fostul deputat de la Chişinău a criticat şi poziţia fostului preşedinte Traian Băsescu în legătură cu Transnistria (fostul şef al statului a afirmat că unirea celor două state româneşti nu se poate face cu Transnistria în corpul Republicii Moldovei), arătându-se „surprins, chiar revoltat” de această poziţie. „Eu nu pot să accept ideea că trupele ruse nu vor pleca din Transnistria şi nu aş vrea ca acest lucru să fie declarat, să fie afişat tocmai din România. România, Bucureştiul, la ora actuală, trebuie să insiste asupra păstrării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi asupra retragerii necondiţionate a trupelor ruseşti din teritoriul naţional al Republicii Moldova. Atât! Există o legislaţie a Republicii Moldova în acest sens şi ea trebuie respectată. Nu vreau să anticipez nişte lucruri, nişte presupuneri în problema transnistreană, pentru că nu vreau să accept un flirt al Bucureştiului cu Rusia în problema transnistreană. Cel mai bun lucru pentru Republica Moldova la ora actuală este neacceptarea nici unei concesii în această problemă”, a afirmat Ştefan Secărean.
Republica Moldova, după 25 de ani de independenţă, şi-a demonstrat incapacitatea de a exista ca stat
Preşedintele Blocului Unităţii Naţionale din Chişinău, Constantin Codreanu, a fost de părere că „în acest moment singura soluţie pentru Republica Moldova este unirea, pentru că Republica Moldova, după 25 de ani de independenţă, şi-a demonstrat incapacitatea de a exista ca stat. Este un stat eşuat din toate punctele de vedere”. Şi acesta a evidenţiat că repunerea pe masa discuţiilor a federalizării Republicii Moldova creează îngrijorare. „Situaţia din Transnistria este una care ne îngrijorează în mod special, pentru că odată cu alegerile prezidenţiale din toamnă există pericolul readucerii pe masa de discuţie a proiectului federalizării şi vom asista la ceea ce se cheamă transnistrizarea întregii Republici a Moldovei, un lucru care ar trebui să preocupe extrem de mult, inclusiv Bucureştiul. Pentru că Bucureştiul este absent în mod nepermis la ceea ce se cheamă negocieri pe marginea conflictului Transnistrean. Aşteptăm o poziţie fermă a României în acest dosar. Aşteptăm ca România să ceară să revină la masa de negocieri. Aşteptăm modificarea formatului 5+2, care şi-a demonstrat şi el ineficienţa în toţi aceşti ani. Şi sperăm ca Bucureştiul, pe lângă alte multe măsuri, să revină în Republica Moldova nu doar prin simple donaţii, ci să vină printr-o diplomaţie mai eficientă şi mai energică, să nu-i spunem agresivă, pentru a contracara tot ceea ce face Kremlinul pentru a destabiliza Republica Moldova”, a spus Constantin Codreanu.
Şi jurnalistul moldovean Doru Dendiu a vorbit despre pericolul federalizării Republicii Moldova, însă a atras atenţia şi asupra faptului că politicul şi economicul merg mână în mână şi sunt controlate de aceiaşi oameni de la Moscova. Acesta a spus că „tot ce se învârte economic” în Republica Moldova „este controlat de ruşi” şi că sume impresionante se „sifonează către Moscova”. „(…) Economic e şi mai trist: toţi banii câştigaţi în Italia, Spania etc. se întorc la Chişinău şi se sifonează la Moscova”.
Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ
