Un eveniment important ce a avut loc la Topliţa în 1911, dar şi impresii despre localitate şi oameni, reflectate în presa românească din Transilvania | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » (Inter)Național » Un eveniment important ce a avut loc la Topliţa în 1911, dar şi impresii despre localitate şi oameni, reflectate în presa românească din Transilvania
Un eveniment important ce a avut loc la Topliţa în 1911, dar şi impresii despre localitate şi oameni, reflectate în presa românească din Transilvania

Un eveniment important ce a avut loc la Topliţa în 1911, dar şi impresii despre localitate şi oameni, reflectate în presa românească din Transilvania

În plenul Sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice „Credinţă străbună, Cultură, Civilizaţie şi Istorie”, ce s-a desfăşurat recent în municipiul Topliţa, în cadrul Zilelor „Miron Cristea”, prof. univ. dr. Liviu Boar, fostul director al Direcţiei Judeţene Mureş a Arhivelor Naţionale a prezentat o interesantă comunicare, realizată împreună cu prof. Mariana Boar: reflectarea în presa românească din Transilvaniei a Adunării cercuale a Despărţământului Reghin (XXVI) al ASTREI de la Topliţa, în 1911.

Prof. univ. dr. Liviu Boar a evidenţiat că în urmă cu 110 ani, în 20 iulie, s-a adunat la Topliţa crema intelectualităţii româneşti de pe Valea Mureşului şi a fost un moment important în istoria localităţii atât din punct de vedere spiritual, cât şi ştiinţific şi istoric.

„E vorba despre relatarea evenimentelor de acum 110 ani de la Topliţa, publicată în presa românească a vremii, presă la care am avut acces pe site-ul Bibliotecii Central Universitare din Cluj. (…) Am accesat aceste ziare româneşti în care a fost reflectat acest eveniment care a marcat istoria Topliţei”, a spus fostul director al Direcţiei Judeţene Mureş a Arhivelor Naţionale.

În relatările selectate, din păcate, a spus prof. univ. dr. Liviu Boar, s-au strecurat şi anumite idei, păreri, „care nu sunt acceptate de către istoriografia românească de astăzi”, unele dintre ele fiind eliminate din lucrare.

Conform sursei citate, românii, intelectualii din zona Topliţei, în acea perioadă, la începutul secolului XX, făceau parte din Despărţământul Reghin al Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român (ASTRA), înfiinţat în 1874. Adunările generale se făceau prin rotaţie. În 1911 s-a hotărât ca adunarea să aibă loc la Topliţa, într-o zi simbolică, în data de 20 iulie, de Sfântul Ilie.

Înainte de adunare, în presa românească din Transilvania – „Libertatea” de la Orăştie, „Tribuna” de la Arad, „Unirea” de la Blaj, „Gazeta Transilvaniei” din Braşov, „Românul” de la Arad – a fost publicat convocatorul şi ordinea de zi a şedinţei care urma să se desfăşoare la Topliţa în 1911.

Prof. univ. dr. Liviu Boar a prezentat două relatări găsite în presa vremii. Cei doi autori ai relatărilor de la acea vreme prezintă şi o serie de date privind populaţia Topliţei, însă acestea sunt diferite. Astfel, fostul director al Arhivelor Mureşene a precizat că a verificat Recensământul din 1910, ultimul care s-a publicat şi care s-a făcut în fostul Imperiu Austro-Ungar. Potrivit acestui recensământ, populaţia totală a Topliţei era de 7.388 de locuitori, dintre care 4.894 români, 2.417 maghiari, 651 germani, 4 slovaci, 84 ruteni, restul erau nespecificaţi. După religie, ortodocşi erau 3.117, greco-catolici – 1.239, reformaţi – 291, unitarieni 11 şi israeliţi – 701.

Pe lângă descrierea lucrărilor adunării generale a ASTREI, cele două relatări cuprind şi impresii ale autorilor despre Topliţa şi locuitorii ei din acea perioadă, asupra cărora ne vom opri în cele ce urmează.

Una dintre relatările evenimentului de acum 110 ani este a preotului Vasile (Vasiliu) Urzică din Subcetate. Acesta a fost preot în Subcetate, apoi a fost protopop de Gurghiu, reprezentant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, după care a fost protopop de Alba Iulia. „Deci a fost o personalitate marcantă a Văii Superioare a Mureşului. El a publicat în ziarul Românul din Arad o relatare a acestui eveniment în care se descrie manifestarea din 1911”, a explicat vorbitorul.

În continuare vom reda un fragment din relatarea preotului Vasile (Vasiliu) Urzică, păstrând limbajul folosit în acea perioadă şi semnele de punctuaţie utilizate de autorul articolului:

Despărţământul Reghin XXVI. al „Asociaţiunii” şi-a ţinut adunarea cercuală la 2 August anul curent. De când stau în fruntea acestui despărţământ bărbaţi ca advocatul dr. Harşia şi protopopul A. M. Popa de la Reghin, aproape în toate comunele de pe teritoriul despărţământului, se observă o adevărată revoluţie culturală. Prelegerile poporale, expoziţiile etnografice, producţiile teatrale nu se mai întrerup. Apostolié în senzul literal al cuvântului. Stând astfel lucrul, era de prevăzut că curentul puternic de regenerare şi premenire, – cel puţin acum după 50 de ani – va străbate şi prin comunele răsleţe de prin creerii Carpaţilor răsăriteni, între cari fără îndoială, locul prim îl ocupă Topliţa româna. E primul caz, când „Asociaţiunea” se iveşte şi în aceste părţi lăturalnice, ca vestitoare a literaturii şi culturii româneşti, căci începând dela Reghin în sus pe Murăş şi pe Olt în jos până aproape de Braşov, „Astra” era cunoscută numai după nume, de puţini intelectuali, ce îi avem prin aceste părţi. Adunarea din Topliţa deci a fost începutul unei epoci noue de regenerare. Altcum Topliţa e una dintre cele mai număroase şi mai puternice comune româneşti din Ardeal, cu peste 6.000 de locuitori de-al nostru neam, dezbinaţi în două confesiuni, între cari gr.-or. sunt majoritate preponderantă cari au şi o frumoasă biserică din piatră. Biserica gr.-catolică e de lemn, în stare destul de slabă. Mai sunt aici 3 preoţi, un învăţător gr.-or. Un medic, un farmacist, 3 comercianţi, 3 meseriaşi, toţi români. Se găsesc şi ţărani cu bună stare materială, cam 85 procente sunt însă analfabeţi şi înclinaţi spre alcoolism. Băile calde de aici, pe zi ce merge sunt tot mai cercetate, fiind o bine apreciată staţiune balneară şi climaterică. A fost însă renumită Topliţa pentru comerciul cu lemn, care în timpul din urmă a luat dimensiuni uriaşe. Numai puţin de 16 fabrici de cherestea lucrează ziua şi noaptea pe teritoriul Topliţei. (…) Era deci chiar timpul suprem, ca „Asociaţiunea” să-şi întoarcă privirea şi asupra acestei comune din gura săcuimii. (…).

A doua relatare a adunării din 1911 de la Topliţa îi aparţine lui Theodor A. Bogdan, „un personaj pitoresc, învăţător, folclorist, membru marcant al ASTREI”, care a fost publicată în Gazeta Transilvaniei de la Braşov în trei numere consecutive. În cele ce urmează vom reda articolul apărut în primul dintre numerele gazetei, la fel păstrând limbajul folosit în vremea respectivă:

„Asociaţiunea” în Topliţa română. – Raport special. – 2 Aug.

Ziua de Sf. Ilie, a fost zi de mare sărbătoare pentru Românii din Topliţa română, acum botezată Maroshéviz, căci Asociaţiunea, prima noastră instituţie culturală ş’a revărsat aici razele ei aurii, ţinându-şi întâia dată aici adunarea despărţământului. Topliţa, marea comună, odinioară cu 7.000 locuitori români, azi nu e mai mult a Românilor băştinaşi, 16 fabrici puternice, cu sgomotul lor infernal au alungat liniştea de eri-alaltă-eri, iar trenurile şerpuitoare până în inima munţilor alungă doina ciobanului român – ce retras îşi torcea în singurătate o vreme de mai bine – azi infectează aerul curat, căci prin fluerul lui aduce veste, aduce groază băştinaşilor români, (…) 16 fabrici, a căror gatere puternice, nimicesc şi înghit întreg codrul plin de bogăţia cu care împodobia acest colţ de ţară. Fabrici cu hornoaiele uriaşe, cu stabilimente ce au costat câte 3-6 milioane de coroane, azi sunt în deplină activitate, prevestind sărăcie şi neajunsuri, şi infectând datinele şi credinţa strămoşească, bună şi sfântă şi propagând răutate, pismă, sudalmă şi prefăcătorie între poporul credincios de aici. Puţinul pământ fructifer dela şes a fost plătit cu preţul oribil de câte 5 până în 10 şi 15 mii jugăru, ca azi să nu mai producă bucatele trebuincioase pentru bieţii români băştinaşi, – ci e încărcat de greutatea magazinelor de lemne, aduse cu trenuri, anume făcute. Comuna liniştită de eri, azi e împopulată de mulţimea străinilor. Românii în anii trecuţi erau cam 6.000 de suflete, ce trăiau în armonie cu puţinii maghiari ce locuiau aici ca neguţători şi meseriaşi. – În cele patru biserici, între cari două româneşti, una pompoasă cu două turnuri gr.-or. şi una modestă, mică şi scundă, din lemn bătrân, se rugau liniştiţii credincioşi fie-care în limba sa şi după legea pe care o aveau. (…) La ora 8 dimineaţă s’a început serviciul divin. Sus pe o colină, în o biserică modestă şi sărăcăcioasă de lemn servea protopopul Reghinului Ariton M. Popa de faţă cu câţiva poporeni. Preotul local era dus la băi. In biserica pompoasă de piatră ce cu fală îşi înalţă cătră Domnul Indurărilor, cele două turnuri frumoase, servea Gavril Maior preot în loc şi Iancu Brancu preot în Măierău. Lume a fost mai multă. De faţă erau şi oaspeţi sosiţi. aici s’a ţinut şi adunarea despărţământului.

Theodor A. Bogdan îşi încheie consemnările şi impresiile de la Topliţa, apărute în Gazeta Transilvaniei de la Braşov, în felul următor:

(…) Din mulţimea de firme ce atârnă pe frontispiciile caselor, abia am văzut 6 româneşti şi anume următoarele Nicolae Moldovan, franzelar şi neguţător, Ioan Mazere, măcelar şi neguţător de peşte, Valeriu Trif, neguţător de mobile şi vinuri, Alexandru Bucur, croitor, Petru Maior şi Teodor Tesloan cojocari. E surprinzător că într’un orăşel cu 12.000 de locuitori, să fie numai atâtea firme româneşti, cu toate că majoritatea poporului o fac Românii. Ar trebui ca fruntaşii români să se îngrijească ca poporul să se desvoalte şi în această direcţie. Oare pentru ce suntem bătuţi de soarte, că în veci numai partea cea mai grea să fie a Românilor? Greutatea să fie purtată de braţe româneşti iar câştigul să fie al străinilor, ce stau la umbră şi trăiesc boiereşte fără a asuda… valorizând de multe-ori mărfuri rele fie pe lângă preţuri duple? De ce oare nu pot străbate razele culturei şi la acest popor odinioară atât de bine situat materialiceşte? O îngrijorare ne cuprinde sufletul, că oare numărul mare de străini: amploiaţi şi muncitori aplicaţi la cele 16 fabrici, nu vor schimba întreg coloritul acestei comune? Şi încă o constatare de încheiere: E trist, că într’o comună ca Topliţa cu 12 mii de locuitori, se află numai o şcoală cu un învăţător gr. or. la (7000 de români), o şcoală rom. cat. cu 2 puteri şi o şcoală de stat cu un învăţător – deci tot 3 mii de suflete un învăţător! – Halal de lumină!”.

Prof. univ. dr. Liviu Boar a subliniat că „ceea ce a rămas şi este foarte import e că la această adunare generală a avut loc o expoziţie de artă populară, în care au fost expuse obiecte de artă populară şi mai ales cusături din zona Topliţei şi împrejurimi”. „Sunt prezentate absolut toate aceste lucrări care au fost expuse, autorii celor care le-au făcut”, a precizat prof. Liviu Boar, care a dat şi un citat din articolul respectiv, care îi aparţine lui Theodor A. Bogdan: „Un mare păcat, că această expoziţie atât de norocos succeasă nu a fost fotografiată, căci cele aproape 500 lucrări ar fi meritat eternizare pentru urmaşii neamului”.

„De asemenea, remarcabil este şi faptul că a avut loc această reprezentare teatrală, printre primele reprezentări teatrale care au avut loc la Topliţa în acea perioadă”, a mai precizat arhivistul mureşean.

***

Cea de-a XXIV-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea” a fost organizată de Centrul Cultural Topliţa, Fundaţia „Miron Cristea”, Biblioteca Municipală „George Zbârcea”, Consiliul Local şi Primăria municipiului Topliţa, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.

Relatare de Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.