„Un Ditrău fără migranţi“ – mesajul Budapestei în Ardeal

martie 11, 2020 in (Inter)Național, Societate

Presa maghiară din Transilvania este, astăzi, aproape complet subordonată intereselor guvernului Orbán, care o finanţează copios şi care cere, în schimb, loialitate maximă. Ea a ieşit de sub controlul UDMR şi a intrat, cu mici excepţii, sub controlul Fidesz.

În materialul de mai jos experta LARICS (Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică) pe problematica maghiară C. Ioana analizează cele mai importante luări de poziţii ale presei din Ungaria faţă de mult mediatizatul caz Ditrău. Rolul acestui text este de a scoate în evidenţă două lucruri. Primul: presa din Budapesta, mai ales cea guvernamentală, a avut un mesaj clar, politic şi coerent despre cazul din România. Al doilea: presa maghiară din Transilvania este, astăzi, aproape complet subordonată intereselor guvernului Orbán, care o finanţează copios şi care cere, în schimb, loialitate maximă. Expunerea populaţiei maghiare din România, în special din judeţele Harghita – Covasna, aproape exclusiv la media oficială din Ungaria, pe fondul subordonării presei din Transilvania de către Budapesta, este un fenomen care produce efecte de tipul cazului Ditrău, dar nu numai.

Primul articol pe această temă a apărut pe portalul românesc de limbă maghiară Maszol.ro: „Migranţii ne iau pâinea – locuitorii din Ditrău se revoltă împotriva a doi brutari din Sri Lanka” şi aparţine lui Farkas Ferencz Endre, activist din Miercurea Ciuc, responsabil cu activităţile culturale şi profesor în cadrul Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova, preşedinte al Asociaţiei de colecţii sportive din Bazinul Carpatic. În social media, au apărut imediat comentarii, respectiv pe pagina grupului Facebook „Migránsmentes Ditrót akarunk”/Vrem un Ditrău fără migranţi, în discuţiile de pe parcursul a două zile s-a făcut referire chiar la „lichidarea străinilor”, proferându-se ameninţări naţionaliste şi rasiste la adresa angajaţilor srilankezi şi a proprietarilor brutăriei. De asemenea, pe platforma de multisharing, Youtube, au fost postate numeroase materiale video cu secvenţe de la întâlnirile localnicilor din Ditrău cu reprezentanţii locali. Pe data de 28.01.2020, Maszol.ro relata că viitorul celor doi brutari este încă incert, deoarece preotul capelan romano-catolic din localitate, Bíró Károly, a devenit portavocea protestatarilor şi a organizat o demonstraţie împotriva străinilor la care au participat circa 150-200 de localnici. După demonstraţie, preotul a chemat participanţii în biserică, unde, după slujbă, a ţinut un discurs exortativ privind „soarta secuilor şi dificultăţile cu care s-au confruntat aceştia în trecut şi în prezent”, precum şi despre „pericolele venirii străinilor”, apoi preotul a condus protestatarii în faţa Primăriei. Preotului din Ditrău i s-a alăturat călugărul franciscan Csaba Böjte, scriitor şi activist social din Cluj-Napoca, care a înfiinţat Fundaţia Sfântul Francisc din Deva, care a declarat că preotul din Ditrău reprezintă comunitatea (deşi au fost circa 150 de protestatari, din cei 5.000 de locuitori pe care îi are localitatea Ditrău). A urmat apoi toată povestea, redată cu acurateţe de ziarul nostru la timpul său.

Cum au reacţionat jurnaliştii maghiari? Átlátszó Erdély, publicată de către Asociaţia „Atlatszo Erdely Egyesulet”, din sfera jurnalismului independent, de investigaţie, a reflectat cazul în registru neutru, dar şi negativ. Sipos Zoltán a subliniat că în acest caz există o miză mare, respectiv „percepţia creată nu doar despre locuitorii din Ditrău, ci din întregul Ţinut Secuiesc şi, implicit, despre comunitatea maghiară din Transilvania”. Kiss Tamás, sociolog cercetător, şi Toró Tibor, politolog cercetător, într-un material „Despre cazul Ditrău”, au făcut următoarele aprecieri: „Este ofensator şi inacceptabil că în media româneşti se desfăşoară o campanie împotriva maghiarilor din Transilvania”, „Xenofobia maghiarilor din Transilvania nu este xenofobia minorităţii, ci xenofobia majorităţii”. „Este de remarcat că această campanie din media româneşti privind cazul Ditrău nu ţinteşte rasismul românesc, ci minoritatea maghiară”. De asemenea, portalul ungar de ştiri, Azonnali.hu a publicat două articole de opinie, cu două viziuni diferite asupra cazului Ditrău. Péter Techet, sub titlul „De ce naţionalismul scoţian este mai de succes decât cel secuiesc?” a prezentat un paralelism între naţionalismul din Scoţia şi cel secuiesc, menţionând că: „Ei nu vor să le ia pâinea secuilor, vor să le facă pâine. Poate că, dacă ar fi lăsaţi să rămână, după zeci de ani, vor deveni parte a comunităţii, însă naţionalismul secuiesc nu este incluziv şi nici progresist”, „naţionalismul secuilor reflectă o gândire tribală”. Gergely Előd Gellért, maghiar din Harghita, sub titlul „Să fie brutari în Ţinutul Secuiesc politicienii pro-migranţi”, s-a aliniat poziţiei locuitorilor din Ditrău, menţionând că ceea ce s-a întâmplat acolo are la bază „o problemă deja existentă”, susţinând că „Ţinutul Secuiesc este o comunitate închisă, dar tolerantă, în care se poate întâmpla cu uşurinţă ca cineva, dintr-un sat vecin, să rămână un străin pentru tot restul vieţii”. Ferenc Ercsey-Ravasz scrie articole pentru publicaţia Szabadság din Cluj-Napoca şi sub titlul „Washington, Londra, Budapesta, Ditrău”, a descris viaţa bizară din acele regiuni din Transilvania, în care maghiarii reprezintă o majoritate: „Ei par că locuiesc şi muncesc în România, dar imediat ce închid uşa în spatele lor, ei trăiesc în Ungaria”. „Centrul de orientare şi gândire publică este Budapesta, iar informaţiile le obţin aproape exclusiv din mass media ungare”. În concluzie, jurnalistul arată că: „Cei care plantează idei în mintea oamenilor au o responsabilitate, deoarece o idee bine plantată, în special frica (indiferent dacă are o bază raţională sau nu) va avea efect pentru o perioadă foarte lungă de timp, adică mult timp după ascensiunea şi căderea unui anumit politician. În Washington, Londra, Budapesta şi Ditrău”. Televiziunea maghiară din Transilvania/Erdélyi Magyar Televízió a relatat lapidar izbucnirea incidentului, sub titlul „Két péktől félnek Ditróban”/În Ditrău le este frică de doi brutari.

Cum a prezentat Budapesta cazul Ditrău? O analiză a fluxului agregatoarelor ungare de ştiri Hírkereső şi Hírstart, din perioada 27.01 – 07.02.2020, arată că, începând chiar din prima zi de la semnalarea în presa românească a cazului Ditrău, sursele ungare au preluat subiectul şi l-au mediatizat intensiv. În perioada 27.01 – 07.02.2020, în presa ungară au fost identificate 114 articole cu titluri asociate cazului Ditrău. Analiza ştirilor din această perioadă a evidenţiat şi un top al surselor, în funcţie de numărul de articole diseminate pe acest subiect. Au fost identificate în spaţiul public 93 de articole de pe sursele ungare (inclusiv preluări) şi 21 de articole de pe sursele româneşti, ponderea majoră având-o articolele scrise în limba maghiară – 111 articole. Reţine atenţia faptul că 43 de articole au fost elaborate de surse ungare care se încadrează în spectrul liberalismului de stânga, având preocupări empatice cu domeniul social; 21 de articole au provenit din surse pro-UDMR/FIDESZ; 4 articole din surse ungare ale radicalismului naţionalist de dreapta etc. Majoritatea articolelor au redat cazul sau l-au comentat în registru negativ – 112 articole, iar în registru neutru – 2 articole. De asemenea, s-au evidenţiat 9 titluri de impact social, care au fost preluate concomitent de cele două agregatoare ungare de ştiri.

În funcţie de conţinut, se pot trage următoarele concluzii: Presa guvernamentală, aproape fără excepţie, prin fotografii şi text, transmite mesajul că problematica trebuie pusă în contextul pericolului emigraţiei care ameninţă Europa şi, mai concret, ameninţă stabilitatea micilor comunităţi care trăiesc confortabil în izolarea lor ancestrală. Presa guvernamentală a fost de multe ori reticentă, ezitantă între a evita cazul sau a-l prezenta în culori favorabile comunităţii din Ditrău şi nefavorabile, fireşte, României sau presei româneşti. Dincolo de ameninţarea globală a fenomenului migraţionist, conflictul din Ditrău este prezentat mai degrabă ca unul „social/economic”, nu rasial sau politic; este evident o tentativă de inocentare a comunităţii locale maghiare şi accentuare a unei dimensiuni de tip socio-economic – „străinii care iau locurile de muncă localnicilor” etc.

De remarcat că unele surse ungare pro-guvernamentale, pentru a nu fi, probabil, obligate să intre în substanţa discuţiei, s-au limitat la preluarea selectivă a unor colaje din presa românească. E interesant de semnalat că chiar şi presa „liberală” din Ungaria tinde, de multe ori, să ia apărarea comunităţii maghiare din Ditrău şi să acuze autorităţile/presa din România că ar utiliza cazul pe un diapazon anti-maghiar. E de subliniat şi alt aspect: unele publicaţii „liberale” sau neafiliate guvernului de la Budapesta folosesc acest prilej pentru a marca puncte politice interne: pun extremismul reacţiei maghiare din Ditrău pe seama propagandei guvernului Orbán care ar fi vinovată de denaturarea atitudinii şi sentimentelor maghiarilor din Transilvania. Budapesta reacţionează diferit, în funcţie de legăturile cu guvernul Orbán. Este de remarcat că au existat şi articole ale presei din Ungaria care fac explicit trimitere la influenţe străine în acest caz, respectiv propaganda partidului de guvernământ de la Budapesta: zsurpubi.hu (din spectrul radicalismului naţionalist de dreapta): „A határon túl is terjed a fideszes agypusztítás”/Spălarea creierului de către Fidesz se răspândeşte dincolo de graniţe; „Ide vezet Orbánék határtalan gyűlöletkeltése”/La asta duce ura fără margini a lui Orbán; varosikurir.hu: „Orbán gyűlöletpolitikája már Erdélyben is tarol”/Politica urii a lui Orbán este deja în Ardeal. Din nefericire, unii au confundat muncitorii invitaţi cu migranţii.

A cui este media maghiară din Transilvania? Ea este, practic, dependentă de guvernul Orbán… În final, trebuie să remarcăm o ultimă chestiune relevată de cazul pe care l-am prezentat aici, respectiv condiţia presei de limbă maghiară din România (Transilvania). Într-un articol publicat de Átlátszó Erdély, s-a anunţat că Guvernul ungar a oferit o finanţare în valoare de 6 milioane de euro (1,9 miliarde de forinţi) pentru Erdélyi Médiatér Egyesület/Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan/ASMT. Potrivit jurnaliştilor de investigaţii, construcţia pe verticală şi orizontală a media de limbă maghiară durează de un an şi totuşi realizările de pe urma finanţării nu se observă. Conform Hotărârii de guvern 1148/2019 (III 20.), finanţarea a fost acordată „cu scopul sprijinirii mass media de limbă maghiară din Bazinul Carpatic”, urmând ca asociaţia să primească banii în două tranşe, respectiv câte 950 de milioane de forinţi prin Fondul Bethlen Gábor, fond care se ocupă cu finanţarea comunităţilor maghiare de peste hotare. Potrivit Átlátszó Erdély, Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan este o entitate obscură, înfiinţată în 2013, cu sediul în Sălard, judeţul Bihor, care a ajuns în centrul atenţiei în decembrie 2017, când a fost finanţată de Guvernul ungar cu suma de 4,5 milioane de euro (1,45 miliarde de forinţi). Ulterior, ASMT a început să intre în acţionariatul diverselor firme, edituri, posturi de radio sau a deţinătorilor de licenţe de televiziune locală. Cazul nu este singular, ci parte a unui efort mai amplu derulat de guvernul de la Budapesta.

Practic, în prezent, media maghiară din Transilvania este dependentă de finanţarea oferită de Guvernul Orban, iar unii observatori independenţi se îndoiesc că „o asemenea mărinimie survine în mod necondiţionat”. ASMT deţine site-ul Főtér.ro şi, la momentul în care primea prima tranşă din aceşti bani, a salvat de la faliment cea mai mare companie media maghiară din Transilvania, Udvarhelyi Híradó SRL, care editează următoarele entităţi media maghiare: cotidienele Udvarhelyi Hiradó, Csíki Hírlap, Gyergyói Hírlap (judeţul Harghita), Vásárhelyi Hírlap (judeţul Mureş), săptămânalul Erdélyi Napló şi site-ul szekelyhon.ro. De asemenea, Udvarhelyi Híradó SRL se află în portofoliul unei alte organizaţii din Ungaria, Határok Nélkül a Magyar Sajtóért Alapítvány/Fundaţia pentru Presa Maghiară Fără Frontiere, controlată de Simicska Lajos până când a rupt relaţiile cu Orbán. Sociologul maghiar de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Tamás Kiss, a publicat un studiu (iunie 2018) intitulat „Media Consumption and the Hungarian-Language Media in Transylvania”/Consumul de Media şi Media de limbă maghiară din Transilvania, în care a semnalat următoarele: „Un fenomen relativ nou este concentrarea media maghiare în mâinile unor actori economici conectaţi cu aripa de dreapta a partidului FIDESZ, condus de Viktor Orbán. Cel mai important jucător de pe piaţă este Fundaţia pentru Presa Maghiară Fără Frontiere, care deţine patru cotidiene locale şi cel mai important portal web de limbă maghiară szekelyhon.ro împreună cu singurul cotidian naţional în limba maghiară, care a supravieţuit pe piaţă, Krónika”. Astfel, ASMT nu a făcut decât să accelereze procesul de asimilare a entităţilor media maghiare de către entităţi asociate partidului Fidesz, astfel încât media maghiare au ieşit de sub controlul UDMR şi au intrat sub controlul Fidesz, aşadar cei mai mulţi maghiari consumă ştiri al căror conţinut provine din Ungaria. În context, Tamás Kiss a concluzionat: „Consumul de presă şi integrarea maghiarilor transilvăneni în spaţiul mediatic transnaţional de limbă maghiară este unul dintre cele mai importante mijloace instituţionale în vederea unificării virtuale a maghiarilor din întreaga lume”. În aceeaşi ordine de idei, viziunea izolaţionistă, naţionalistă şi anti-migraţie a Budapestei se propagă pe teritoriul României prin intermediul spaţiului mediatic de limbă maghiară din România – cu consecinţe pe termen lung, maghiarii din România devenind ostaticii unui peisaj mediatic monopolist.

(Fragmente din ampla analiză referitoare la modul în care a tratat presa maghiară cazul rasist de la Ditrău realizată de C. Ioana, expert LARICS pe problematica maghiară şi studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti).