Un cetăţean căzut din lună | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 26 mai 2018
Home » Societate » Un cetăţean căzut din lună
Un cetăţean căzut din lună

Un cetăţean căzut din lună

Izsák Balázs:Dacă cerem autonomie teritorială, nu cerem decât recunoaşterea unui drept care cândva a fost recunoscut de statul român sub forma Regiunii Mureş Autonome Maghiare

Izsák este singurul civil care poartă pe umărul drept un susţinător de armă. El are gâtlejul întotdeauna supt şi moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva, dar din privirea-i piezişe, din direcţiunea ce ia uneori nasul său ascuţit, precum şi din împrejurarea că este aproape în permanenţă ciupit de vărsat şi cu unghiile netăiate, îţi face impresia că este în tot momentul gata să sară pe tine pentru a te ciuguli.

Ascuţit bine la ambele capete şi încovoiat ca un arc, Izsák stă totdeauna puţin aplecat înainte, astfel că poate uşor domina împrejurimile. Ţine să fie bine pregătit pentru orice eventualitate, şi de aceea doarme numai în frac şi mănuşi albe, păstrând ascunse sub pernă o notă diplomatică, o cantitate respectabilă de pesmeţi şi… o mitralieră”.

Fragmentul de mai sus este debutul unei proze absurde a lui Urmuz, Emil Gayk. N-am făcut decât să înlocuim numele Gayk cu cel de Izsák. Prezenţa lui aici se explică prin aceea că realitatea descrisă în continuare este atât de comic-absurdă încât nu te poţi abţine să nu te ducă gândul la maeştrii acestui tip de fantezii literare.

În primul rând, Izsák Balázs este preşedintele unui fantasmagoric Consiliu Naţional Secuiesc, consiliu care nu există deoarece n-a fost înregistrat niciodată şi reprezintă o etnie la fel de fantasmagorică, din moment ce la recensământul din 2011 au rezultat zero secui în România. Motivul pentru care cineva se crede mare maghiar, dar zice cu tărie că e secui, nu se poate explica, de asemenea, decât prin intermediul genului literar exemplificat mai sus.

Lăsând la o parte aceste detalii, să trecem la esenţă: Izsák Balázs a declarat că, prin solicitarea de autonomie teritorială, care va fi reformulată mâine la Târgu Mureş, nu se cere altceva decât recunoaşterea unui drept care cândva a fost recunoscut de statul român sub forma Regiunii Mureş Autonome Maghiare. „Se împlinesc 50 de ani de la desfiinţarea Regiunii Mureş Autonome Maghiare. (…) Acest act a fost unilateral, abuziv şi dacă noi cerem autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, cerem reînfiinţarea şi stabilirea, reaşezarea acelui drept care a fost recunoscut odată de statul român…”, glăsuieşte personajul căzut din literatura absurdă direct în realitatea contemporană.

La o asemenea cerere năstruşnică, cu adevărat scoasă din lada de gunoi a istoriei, trebuie replicat cu tărie: ideea Regiunii Autonome Maghiare nu a fost a statului român – şi cu atât mai puţin a secuilor, ci a fost un experiment impus de sângerosul dictator sovietic Iosif Vissarionovici Stalin, la presiunea liderilor comunişti de la Budapesta şi a fost lansată la cel de-al V-lea Congres al Cominformului, unde s-au trasat sarcini partidelor comuniste din Polonia, Cehoslovacia şi România, de a sprijini constituirea unei republici sovietice muncitoreşti şi ţărăneşti, prin includerea în graniţele noului stat a teritoriilor „anexate”. Cităm: „Congresul apreciază că este indispensabil să se întărească activitatea comunistă printre ungurii din regiunile anexate de România, Cehoslovacia şi Iugoslavia. Partidele comuniste din aceste ţări trebuie să revendice pentru ei dreptul de a dispune de ei înşişi, până la, şi inclusiv, separarea lor de statele care le-au anexat…”.

Această idee „profund revoluţionară” s-a transformat în Rezoluţie la Congresul al V-lea al Partidului Comunist Român, care s-a desfăşurat în 1931 la Gorikovo, lângă Moscova, unde au participat 10 români, 8 unguri, 5 evrei, 4 bulgari şi 3 ucraineni. O componenţă profund naţională… La momentul adoptării acestei Rezoluţii antiromâneşti, secretar al Internaţionalei Comuniste era Béla Kun, fostul lider al bolşevicilor unguri, cel care, de altfel, a condus şi orientat lucrările respectivului Congres al PCR. Bune şi sănătoase repere istorice şi-a ales viteazul Balázs, readucându-ne în memorie toate insanităţile istorice care s-au exersat pe spinarea răbdătorului popor român!

Dar asta încă nu te destul: personajul căzut din lună cere statului român să le dea secuilor ce le-a furat statul maghiar. Scaunele secuieşti au fost desfiinţate prin reforma administrativă din 1876, când Budapesta le-a transformat în comitate, care nu mai aveau autonomie. Prohodul autonomiei secuieşti a fost cântat în ungureşte, românii n-au avut absolut nici o implicare. Se împlinesc 142 de ani de la acel eveniment, de ce nu-l comemorează Izsák Balázs împreună cu proaspeţii săi amici din UDMR? Ce caută, mâine, cu petiţii la Prefectura Mureş, din moment ce în 1918, nimeni din generaţia care a fost preluată de România Mare nu-şi mai amintea de autonomia scăunală? Ce să le dea Prefectura Mureş, mă rog frumos? Şi apropo: ne poate spune Izsák Balázs care este cuvântul secuiesc pentru autonomie? Cât de scumpă poate fi autonomia scăunală medievală dacă nici un secui din Transilvania nu s-a declarat ca atare şi dacă n-ai cuvânt s-o exprimi în limba ta?

M. GROZA

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Am văzut marșul de la Tg.Mureș și am rămas cu impresia că ăștia încă nu au coborât din Evul Mediu! Nu le-a spus nimeni că suntem în secolul XXI? Ce piesă de teatru proastă au jucat!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*