UDMR, PCM şi PPMT – declaraţie comună privind conceptul de autonomie | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 21 aprilie 2018
Home » Politic » UDMR, PCM şi PPMT – declaraţie comună privind conceptul de autonomie
UDMR, PCM şi PPMT – declaraţie comună privind conceptul de autonomie

UDMR, PCM şi PPMT – declaraţie comună privind conceptul de autonomie

Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania au semnat, luni, o luare de poziţie comună în vederea alinierii conceptelor de autonomie ale celor trei formaţiuni politice.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută alături de liderii celorlalte două formaţiuni, Biró Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT), că există trei feluri de autonomie pe care o revendică – teritorială, locală şi culturală, despre care ar vrea să discute cu majoritatea românească în acest an al Centenarului Marii Uniri şi să fie legiferate.

„Cu majoritatea românească şi prin dialog putem găsi acele rezolvări, acele modalităţi legislative, administrative prin care dezideratele comunităţii maghiare din Ardeal, din România, pot fi îndeplinite. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomie regională sau teritorială, cum se spune (…), autonomie locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomie culturală în primul rând pentru diaspora, dar este valabil şi pentru celelalte comunităţi, inclusiv din secuime. Aceste trei forme de autonomii trebuie la un moment dat, noi spunem cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a afirmat Kelemen Hunor.

El a adăugat că pentru autonomia culturală există un proiect de lege depus în Parlament, însă pentru celelalte două tipuri e nevoie de modificarea Constituţiei.

„E nevoie de o amendare a Constituţiei. Constituţia, în acest moment, nu recunoaşte o altă formă de organizare teritorială decât judeţul, comunele, municipiile şi oraşele, nu regiunile şi nu alte forme. Din acest punct de vedere e nevoie de o amendare a Constituţiei, aşa cum am propus noi în 2013”, a punctat preşedintele UDMR, care a adăugat că „e nevoie de o reformă administrativă”.

El a explicat că respectivele concepte de autonomie sunt un deziderat al comunităţii maghiare încă din 1990. „Acum 28 ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care (…), indiferent ce s-a întâmplat, cu toţii am fost de acord. Acest deziderat a apărut mai târziu şi în programele partidelor înfiinţate ulterior. (…) Noi credem că, în acest moment, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, este un moment important să reiterăm acele deziderate, să vorbim despre acele forme de autonomie care, în concepţia noastră, vor asigura cadrul instituţional pentru a păstra identitatea naţională, etnică, culturală în România, pe pământul natal şi de a contribui la dezvoltarea societăţii din România la modul general. (…) În anul Centenarului, noi am propus şi propunem un dialog cu majoritatea românească, este un moment bun să vorbim despre promisiunile de la Alba Iulia de-acum 100 de ani”, a subliniat Kelemen Hunor.

∗∗∗

„Noi, reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar şi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, reprezentanţi responsabili şi legitimi ai comunităţii maghiare, stabilim de comun acord următoarele principii fundamentale pentru armonizarea conceptelor de autonomie: 1. Maghiarii din Transilvania trăiesc în situaţii interetnice diferite, au posibilităţi, proiecte şi viziuni diferite şi, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din ţinutul secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România. 2. Considerăm că autonomia teritorială a ţinutului secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi în domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia ţinutului secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci”, se arată, printre altele, în rezoluţia semnată la Cluj-Napoca.

(Agerpres)

 

Comentarii:

comentarii

5 comments

  1. Domnii președinți semnatari știu bine că dezideratul lor nu se poate îndeplini decât prin modificarea Constituției României. Iar asta se aprobă prin referendum național. Cred ei că există vreun român sănătos la cap (în afară de Sabin Gherman) care să voteze așa-ceva? Întreb, totuși, ce ar aduce în plus autonomia Ținutului secuiesc față de ceea ce există acum? Probabil niște cheltuieli administrative în plus, suportate de la bugetul de stat. Ei, bine, eu nu sunt de acord. Conform strategiei UDMR, cea a pașilor mărunți, după primirea autonomiei, ce ar urma? Pentru că, în mod sigur, va mai urma ceva! Punct.

    • Autonomia nu înseamnă separare! Si nici rupturi de teritorii! Nu a cerut NIMENI aşa ceva!

      Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât ceea ce se cuvine tuturor naţiunilor europene.
      Acele persoane şi instituţii care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură faţă de maghiari şi secui. Acestor persoane şi instituţii le transmit să pună mâna pe carte şi să înveţe istoria proprie. Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului de partea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, fiind recunoscuţi de aceştia.

      Europa sprijină autonomia! Este cel mai important mesaj transmis de comunitatea Europeană după evenimentele din Catalonia. (Tinutul Secuiesc)
      Nu se doreste modificarea graniţelor si nici autonomie teritorială, ci autonomie administrativă si financiară, adica să ne gospodarim singuri, să nu ne mai trimitem taxele si impozitele -bani munciti de noi-, jegurilor de la Bucuresti, Dolj si Teleorman! Le-ar fi mai bine tuturor transilvanenilor de aici, nu doar maghiarilor!

      • De acord. Sa nu mai trimitem bani la Bucuresti, dar nici sa nu mai primim de la Bucuresti. Si nici sa devenim paraziti pe spatele clujenilor, a brasovenilor sau a sibienilor. Pentru ca nici ei nu ar avea vreo obligatie sa ne intretina. Si atunci, oare s-ar descurca (financiar) judetul Covasna de unul singur? Dar Harghita daca nu ar mai primi bani de la Bucuresti? Caci daca ai face un calcul la cate impozite platesc hargitenii si cat le-ar trebui sa traiasca, cred ca nu ai mai vrea autonomie financiara.
        In ce priveste gospodarirea… cred ca prin primarii alesi, prin consiliile locale si judetene alese, prin presedintii de consilii judetene alesi, secuii se gospodaresc in majoritatea covarsitoare a localitatilor din cele 3 judete.

  2. Pentru Daisy: În primul rând nu sunt de acord cu insultele la adresa celor din București, Dolj, Teleorman! Limbajul folosit dovedește șovinism, și, un om așa civilizat ca dvs., nu face bine. Deci, revenind: autonomia administrativă și financiară numai pentru județele locuite în majoritate de maghiari și secui este la fel ca pentru celelalte județe. De acord că ea mai poate fi relaxată. Dar, să nu contribuiți la bugetul central cu nimic și să vă autogospodăriți, este nefezabil. Nu există resurse suficiente (nici la alte județe!) – nici financiare și nici materiale, ceea ce ar presupune să faceți împrumuturi în bănci pentru a susține cheluielile proprii. Apoi, dacă apare vreun român extremist și spune că nu mai dă curent electric și gaze în HR, sau pune niște condiții grele, ce faceți? Sau benzină pentru mașini? Sau trenuri? Ia mai gândiți-vă și veți vedea că e bine așa cum e acum. I-a exclus cineva pe maghiari de la conducerea țării – din Parlament, Guvern, consilii județene sau locale, primari, profesori, polițiști, medici, jandarmi, preoți, artiști, televiziuni etc., etc.?

  3. În ceea ce privește afirmația dlui Prim Ministru, ea nu a fost bine/corect tradusă în limba maghiară! Ea este o metaforă ce exprimă posibila sancționare a celor responsabili de clădirile publice, după provocările de sute de ori și sfidarea legii, inclusiv a hotărârilor judecătorești. Deci, după autonomiștii maghiari, lor trebuie să li se permită orice gest, iar dacă românii reacționează (chiar prin orice gest), ei țipă ca din gură de șarpe. Vă propun să vă vedeți de treabă și sigur va fi bine pentru toți!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*