luni , 18 decembrie 2017
Home » Societate » Transilvania furată: Caracatiţei verzi i se scurtează tentaculele (4)
Transilvania furată: Caracatiţei verzi i se scurtează tentaculele (4)

Transilvania furată: Caracatiţei verzi i se scurtează tentaculele (4)

Interzicerea tradiţiilor printr-un regulament de arii protejate

Pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor s-a publicat pentru a se supune dezbaterii publice Regulamentul Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi al Siturilor Natura 2000 Călimani-Gurghiu, în data de 27 aprilie 2015. Acest regulament a fost elaborat de către administratorul Parcului, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, prin APNDMS, deéi aceasta nu exista juridic. În urma acestui anunţ şi a regulamentului publicat, primăriile comunelor Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni au organizat întâlniri cu proprietarii în lunile mai şi iunie 2015, unde au fost invitaţi şi reprezentanţii firmei din Gheorgheni, în calitate de elaboratori ai acestui regulament (de exemplu: comuna Stânceni i-a invitat prin adresa nr. 959/12.05.2015). Aceştia au refuzat să participe.

În cadrul acestor întâlniri, majoritatea cetăţenilor, abia acum, după aproape 8 ani, au aflat că proprietăţile lor fac parte dintr-o arie protejată şi sunt administrate de cei de la Gheorgheni. Pe bună dreptate revoltele au fost justificate. La finalul întâlnirilor s-au încheiat procese-verbale prin care s-a concluzionat că se resping în unanimitate atât aria protejată, cât şi implementarea regulamentului. Numai la Stânceni, procesul-verbal a fost semnat de peste 400 de proprietari, împreună cu primarul, viceprimarul, secretarul şi consilierii locali prezenţi. Aceste procese-verbale au fost trimise atât celor de la Gheorgheni, cât şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, însoţite de câte o petiţie din partea fiecărei primării din cele 4 comune, dar fără răspuns până astăzi.

În data de 18 iunie 2015, la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş a avut loc o nouă dezbatere a acestui regulament, pe baza unui anunţ publicat de către MMAP în data de 12 iunie 2015. La dezbateri au participat reprezentanţii comunelor Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni, alături de foarte mulţi proprietari din Defileul Mureşului. Au mai fost prezenţi senatorul de Mureş, Marius Paşcan, şi deputatul Cristian Chirteş, alături de ing. Korpos Attila, director al Administraţiei Parcului Natural Defileul Mureşului Superior din cadrul SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA şi alţi reprezentanţi de la Gheorgheni. Din partea APM Mureş a fost prezent dr. ing. Ábrán Péter. Dezbaterile au fost coordonate de doamna Adi Croitoru – director executiv în cadrul MMAP, Direcţia biodiversitate, şi doamna Cristina Irimia, consilier în cadrul aceluiaşi minister.

A fost întocmit un proces-verbal în care s-au consemnat următoarele: comunităţile nu sunt de acord cu aria protejată pe terenurile lor; nu sunt de acord cu nici o reglementare din regulament; nu sunt de acord cu custodele de la Gheorgheni, care se substituie atât APM-ului Mureş, cât şi MMAP, devenind un fel de poliţie a zonei; doamna Adi Croitoru, reprezentanta MMAP, a susţinut că „se va face dreptate şi că va înainta actele înmânate de către participanţi Corpului de Control al Ministerului, cât şi Procuraturii privind înfiinţarea Parcului şi că Ministerul va înfiinţa o autoritate naţională pentru arii protejate, care să administreze Parcul Natural Defileul Mureşului Superior şi nu cei de la Gheorgheni şi că cei de la Gheorgheni vor relua consultările publice în fiecare sat în parte şi că Ministerul are probleme cu ONG-urile de mediu”.

Redau din procesul-verbal un aspect de-a dreptul incredibil. Un reprezentant al SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, deranjat de revolta celor prezenţi, a exclamat că „aceste comunităţi trebuie să dispară de aici”. Ne întrebăm de unde să dispară, de la dezbateri sau de pe Valea Mureşului?!

Un lucru foarte interesant de precizat este faptul că, în aceeaşi dată de 18 iunie 2015, cei de la Gheorgheni doreau să organizeze în cele 4 comune de pe Valea Mureşului dezbateri cu cetăţenii privind Proiectul de Management al Parcului, în acest sens, primăriile primind adrese oficiale! Probabil au dorit să facă o diversiune, ca lumea să nu fie prezentă nici la Târgu Mureş şi nici în localităţile incluse în Parc, tocmai pentru ca regulamentul să fie aprobat în mod tacit.

După ce au fost aduse la cunoştinţa oamenilor reglementările regulamentului de administrare, proprietarii, pe lângă nedumeririle avute până acum, au intrat într-o panică totală, din cauza unor articole de-a dreptul absurde din regulament, cum ar fi:

  1. INTERZICEREA ORGANIZĂRII EVENIMENTELOR CU OCAZIA SĂRBĂTORILOR TRADIŢIONALE (de la Gheorgheni, Harghita, li se interzice mureşenilor din cele 4 comune să-şi menţină şi să-şi continue tradiţiile strămoşeşti, de la port, obiceiuri, folclor, etnografie etc. Fără acordul Administraţiei Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, care nu exista juridic – acord care se obţine contra unei sume de bani (art. 36, alin. 2 din regulament);

Un fapt incredibil este că articolele acestui regulament supus dezbaterii publice în iunie 2015 au fost aplicate de reprezentanţii MMAP din judeţul Mureş, împreună cu administratorul de la Gheorgheni, încă din anul 2013!

Exemplul cel mai bun este procesul-verbal nr. 04985, Seria PF10/2354027/14.04.2013, semnat de dr. ing. Ábrán Péter, constatat cu ocazia desfăşurării unei sărbători tradiţionale româneşti pe terenul proprietate personală al unui locuitor al satului Bistra Mureşului din comuna Deda, mai precis Festivalul „Măsura oilor”, eveniment organizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Mureş, împreună cu primăriile din comunele Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni. În procesul-verbal se menţionează că acele stâne tradiţionale româneşti, construite provizoriu, cu aprobare pentru două zile, ar reprezenta, de fapt, „construcţii pentru animale” şi că acestea se află pe o arie protejată. În opinia celui care a întocmit procesul-verbal, ciobanii români care se adăpostesc de veacuri în stâne în perioada păşunatului ar fi animale! Proprietarul terenului a fost amendat cu 5.000 lei. Martor pe acest proces-verbal se semnează dr. ing. Ábrán Péter!

Se pune întrebarea: dacă un proprietar de teren cu carte funciară este amendat că a construit, provizoriu, cu aprobare, pe terenul proprietate personală stânele respective, continuând una dintre importantele tradiţii de veacuri ale românilor, ciobănitul, atunci cei care au inclus proprietăţile oamenilor, fără voia lor, fără consultare, într-o arie protejată, cum sunt consideraţi, cum se cataloghează şi ce pedepse ar putea lua?!

  1. Interzicerea folosirii terenurilor evidenţiate ca pajişti, păşuni sau păşuni împădurite pentru cosit sau păşunat, fără aprobare de la Administraţia Parcului – adică SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA. Interzicerea cositului până la 1 iulie 2015, cu utilaje de cosit rotative (adică întoarcerea la cositul manual, cu coasa?!), precizându-se obligativitatea cosirii de la mijlocul parcelei spre exterior?!
  2. Interzicerea pe tot teritoriul Parcului (adică unde sunt amplasate casele şi acareturile gospodăreşti) a tăierii şi adunării materialului lemnos pentru foc, precum şi folosirea în acest scop (pentru încălzit şi prepararea hranei) a arborilor doborâţi sau rupţi de vânt de fenomene naturale (Cu ce se vor încălzi locuinţele, având în vedere faptul că iarna durează în jur de 6 luni, fiind zonă de munte? Art. 19, alin. 4).
  3. Interzicerea recoltării ciupercilor şi a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale în scopul comercializării (proprietarii având voie să culeagă câte 1 kg de ciuperci, fructe de pădure şi plante medicinale de pe terenurile lor, pentru consumul propriu. Pe cât timp nu se specifică: poate ai dreptul să culegi de pe proprietatea ta 1 kg de ciuperci de la naştere până la moarte (art. 32 şi 33)?!
  4. Interzicerea extracţiei humusului şi a decopertării solului pe întreaga suprafaţă a Parcului (în cele 4 comune la construirea sobelor de teracotă se foloseşte lutul. Prin aplicarea acestui articol din regulament, oamenii nu-şi vor mai putea construi şi întreţine sobele de teracotă) (art. 30).
  5. Interzicerea cu vehicule motorizate pe drumurile auto forestiere (pentru lucrările terenurilor nu se vor mai putea folosi utilaje mecanice: tractoare, cositori etc., întorcându-ne la cal şi căruţă) (art. 20 alin. 10).
  6. Interzicerea perturbării liniştii în zonele de extravilan (adică fâneţe, păşuni, păduri). Practic, oamenii îşi vor aduce nutreţul pentru animale, acasă, în spinare, ca în Evul Mediu, iar animalele trebuie să aibă pe gură un dispozitiv ca să nu poată mugi, behăi, pentru că perturbă liniştea. Mai mult, ar trebui şi încălţate cu papuci care să nu facă gălăgie!
  7. Plata de tarif pentru a vizita sau a fotografia în interiorul Parcului (art. 17, alin. 1). Vine proprietarul care locuieşte în altă parte şi pentru a-şi vedea terenul, ori a face o poză de familie, are nevoie de aprobarea de la Gheorgheni, cu plata unei taxe.
  8. Interzicerea deschiderii de noi captări de apă şi modernizarea celor existente fără avizul Consiliului ştiinţific al Parcului. Dacă se doreşte curăţarea unui izvor pentru adăparea animalelor, ai nevoie de aviz de la Gheorgheni, contra-cost.
  9. Interzicerea totală a pescuitului pe râul Mureş, de la Podul Sălard până la Pârâul Androneasa (art. 11, alin. 3) (Pescuitul a fost sursă de existenţă pentru om începând din orânduirea comunei primitive… mai târziu devenind şi sport?!).
  10. Revizuirea amenajamentelor silvice ale proprietarilor, precum şi a pădurilor, proprietatea statului şi încadrarea în categoria funcţională a pădurilor cu restricţiile impuse potrivit categoriei de management corespunzătoare ariei protejate (art. 9, alin. 4) (Adică trecerea pădurilor din grupa 2 funcţională, păduri de protecţie şi producţie în păduri strict de protecţie. Cu alte cuvinte, nu mai ai voie să te atingi de nici un copac).
  11. Interzicerea exploatării materialului lemnos în perioada 1 aprilie – 15 august la o distanţă de 1.000 de metri de liziera pădurii (art. 9, alin. 8) (Practic, ţi se interzice să te apropii de pădure la mai puţin de 1 km).
  12. Efectuarea de către Administraţia Parcului Natural Defileul Mureşului Superior a activităţilor de silvoturism pe întreaga suprafaţă a Parcului (art. 26, alin. 1) (Practic, fără acordul proprietarului, cei de la Gheorgheni intră în curţi, case, grădini, păşuni, chiar şi în cimitire, după bunul lor plac, suprafaţa Parcului fiind practic întreaga proprietate particulară din cele 4 comune, adică 9.136 de hectare).
  13. Interzicerea realizării de construcţii, indiferent de proprietar sau beneficiar fără avizul Ocolului Gheorgheni (art. 14, alin. 1) (Aviz contra-cost).

Am amintit doar câteva din prevederile regulamentului, care are 52 de articole.

Tot în regulamentul cu pricina, conform art. 47, se prevede: „Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage după caz răspunderea disciplinară contravenţională, penală, materială şi că aplicarea prevederilor prezentului regulament este OBLIGATORIE PENTRU TOATE SUBIECTELE DE DREPT”.

Există şi o adevărată anomalie de propunere în regulament, respectiv art. 49, care prevede: „În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul Administraţiei Parcului Defileul Mureşului Superior ARE DREPTUL DE A SOLICITA LEGITIMAREA PERSOANELOR DIN CADRUL PARCULUI CARE AU COMIS FAPTE SAU AU FOST SURPRINSE ÎNCERCÂND SĂ COMITĂ FAPTE CARE CONSTITUIE CONTRAVENŢII SAU INFRACŢIUNI” (Acest articol reglementează de fapt substituirea administraţiei Parcului, inexistentă juridic, organelor legale cu drept de legitimare: poliţie, jandarmerie etc. Înseamnă că în interiorul Parcului nu mai este nevoie de organele statului).

Acest regulament exprimă, de fapt, interesele „protectorilor naturii” fără a lua în considerare interesele comunităţilor locale din cele patru comune mureşene, fără a fi încurajate practicile şi cunoştinţele tradiţionale în valorificarea resurselor în beneficiile comunităţilor locale.

(Va urma)

VASILE GOTEA

Comentarii:

comentarii

2 comments

  1. O mare acțiune șovină, antiromânească, mascată de protecția mediului! Cei de la Gheorgheni nu au nimic comun cu proprietarii terenurilor ”protejate”; ei vor doar să conserve natura, sperând că o vor reda coetnicilor maghiari, în viitor, când ungurii vor reveni în Transilvania. Niște golani și dușmani ai românilor. Sictir!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*