Transilvania furată: Caracatiţa verde îşi extinde tentaculele în centrul României (IV) | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 14 august 2020
Home » Societate » Transilvania furată: Caracatiţa verde îşi extinde tentaculele în centrul României (IV)
Transilvania furată: Caracatiţa verde îşi extinde tentaculele în centrul României (IV)

Transilvania furată: Caracatiţa verde îşi extinde tentaculele în centrul României (IV)

Măsurile de protecţie stabilite pentru vârful muntelui sunt identice cu cele din intravilanul localităţilor şi curţile oamenilor

În data de 28 octombrie 2015, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA anunţă publicul interesat asupra depunerii la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş a Planului de Management al Parcului Natural „Defileul Mureşului Superior”, ROSPA 0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului, ROSCI 0019 Călimani-Gurghiu, ROSCI 0113 Mlaştina După Luncă, ROSCI 0243 Tinovul de la Dealul Albinelor, ROSCI 0279 Borzont, Rezervaţia Naturală Defileul Mureşului, Mlaştina cea mare Remetea, Defileul Topliţa-Deda, Molidul de rezonanţă din Lăpuşna, Piemontul NYIRES, Rezervaţia Peisagistică Seaca, Rezervaţia Naturală Scaunul Domnului, în vederea obţinerii avizului de mediu.

Toate aceste rezervaţii sunt denumite în Planul de Management PNDMS+, însumând o suprafaţă de 208.859,85 hectare pe teritoriile administrative a patru judeţe: Mureş – 58%, Harghita – 36,5%, Suceava – 5%, Bistriţa-Năsăud – 0,5%, suprafeţe administrate de SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, prin Contractul nr. 6/18.03.2010, modificat prin Act adiţional, cu Ministerul Mediului.

Iniţial, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA avea stipulat în contract să administreze siturile ROSCI 0019 Călimani-Gurghiu şi ROSPA 0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului, cu o suprafaţă totală de 136.300 hectare, din care face parte şi Parcul Natural „Defileul Mureşului Superior” cu o suprafaţă de 9.156 hectare, numai pe proprietăţi particulare, respectiv gospodăriile oamenilor, păşuni, fâneţe, cimitire, instituţii etc. din comunele Deda, Răstoliţa, Lunca-Bradului şi Stânceni, judeţul Mureş.

În luna mai 2013, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA a încheiat un contract cu SC TEAMNET INTERNATIONAL SA Bucureşti, patronată de Sebastian Ghiţă, pentru inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor din Parcul Natural „Defileul Mureşului Superior”, prin licitaţie, lucru necesar celor de la Gheorgheni pentru realizarea Planului de Management. Această inventariere nu s-a realizat şi contractul s-a reziliat. Intrând în criză de timp, cei de la Gheorgheni au găsit o altă firmă, SC PRO PARK-ARII PROTEJARE SRL din Braşov, cu care au încheiat un alt contract, pentru realizarea Planului de Management, cu termen de finalizare luna august 2015.

În lunile mai-iunie 2015, când cei de la Gheorgheni au organizat dezbateri publice pentru Regulamentul Parcului Natural ,,Defileul Mureşului Superior”, s-a vehiculat ideea realizării Planului de Management, care era în lucru şi care trebuia supus dezbaterii publice, dezbateri care nu au mai avut loc, cei de la Gheorgheni cerând direct APM Mureş autorizaţie de mediu. Locuitorii din perimetrul Parcului nu au fost informaţi despre prevederile Planului de Management.

Deşi oamenii n-au fost de acord cu prevederile Regulamentului Parcului, aşteptau să dezbată Planul de Management, care, conform OUG nr. 57/2007, trebuia realizat în maximum 2 ani de la semnarea contractului de administrare, respectiv în martie 2013.

De atunci, până în prezent, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA a funcţionat şi funcţionează, până la ora actuală, ilegal, fără Plan de Management. Practic, cei de la Ministerul Mediului, în loc să rezilieze contractul de administrare pentru nerealizarea Planului de Management în cei doi ani, i-au premiat şi le-au făcut cadou încă peste 72.000 de hectare, ajungând să administreze circa 208.000 de hectare (!!!), alături de parc s-au mai introdus încă 9 arii protejate din 20 de localităţi pe teritoriul judeţului Harghita, 9 localităţi din judeţul Mureş, 4 localităţi din judeţul Suceava, proprietarii din localităţile respective, ca şi cei din cele patru comune mureşene care au făcut parte iniţial din parc, află că sunt în arii protejate poate tot peste 5 ani.

Din Planul de Management, încă neaprobat de Ministerul Mediului şi nedezbătut în comunităţile locale, reţinem un stil „european” de management, care restrânge toate drepturile şi libertăţile oamenilor care locuiesc şi desfăşoară activităţi în interiorul Parcului şi face, practic, o adevărată expropriere modernă şi europeană în inima României.

Redăm câteva reglementări „europene” din celebrul Plan de Management, neaprobat încă de ministerul de resort:

– interzicerea organizării evenimentelor cu ocazia sărbătorilor tradiţionale, fără acordul prealabil al administraţiei Parcului;

– asigurarea efectivelor din speciile de pradă, pe suprafaţa habitatului ocupat de acestea la nivelul necesar pentru starea de conservare favorabilă a speciei (3 cerbi/km pătrat, 4-5 mistreţi/km pătrat, 7-10 căpriori/km pătrat);

După cei care au elaborat Panul de Management, cerbii şi căpriorii sunt animale de pradă şi aceştia trebuie să trăiască în Parcul natural fără ciute şi căprioare, iar mistreţii, fără scroafe şi dacă se poate în curţile şi grădinile oamenilor, care fac parte integrantă din parc?!

– folosirea a maximum 3 câini ciobăneşti la fiecare stână;

– dresarea câinilor să stea lângă turmă, chiar şi în timpul unui atac, şi să nu părăsească turma pentru gonirea lupilor şi urşilor (a nu se încuraja câinii să gonească lupii şi urşii, strategia lupilor şi urşilor fiind atragerea câinilor şi ciobanilor prin atacuri false ori întrerupte, atacurile reale asupra oilor se întâmplă după ce câinii sau ciobanii încep să gonească lupii sau urşii);

Dacă este aşa, atunci n-ar mai fi nevoie de câini la stână, iar rolul ciobanilor ar fi de a invita seara lupii şi urşii la o cină copioasă cu mioara cea grasă!

– închiderea animalelor pe timpul nopţii (o oră după apusul soarelui), în strungă sau coşar;

– interzicerea păşunatului pe pajiştile de altitudine joasă. Practic pe pajiştile-proprietăţi particulare este interzis păşunatul. Ce face omul cu animalele!?

– pe pajiştile cu molinia păşunatul cu ovine este interzis, iar bovinele pot paşte, dar numai o bovină pe un hectar;

– se interzice păşunatul pe fâneţele montane.

Măsurile din Planul de Management sunt foarte stricte, practic nu se pot aplica în intravilanul localităţilor de pe suprafaţa parcului.

Era normal ca Administraţia Parcului, înainte de realizarea Planului de Management, să fi respectat prevederile legale, de consultare cu factorii direct interesaţi, evaluarea prejudiciilor cauzate de restricţii şi plata de compensaţii pentru restricţii, dar numai după implementarea unui set minim de măsuri de conservare. Conform legislaţiei în vigoare, administratorul Parcului trebuia ca în 6 luni de la preluarea în administrare a ariei protejate să stabilească măsurile minime de conservare şi compensaţiile aferente. Au trecut aproape 5 ani şi oamenii habar nu au de restricţii şi compensaţii.

Planul de Management reprezintă restrângeri majore ale dreptului de proprietate garantat de art. 44 din Constituţia României, acesta, odată aprobat, va deveni obligatoriu pentru toţi proprietarii din interiorul Parcului şi al siturilor anexate.

Măsurile stabilite în Planul de Management vor fi aplicate la fel, atât în intravilanul localităţilor, la fel ca şi în vârful muntelui. De fapt, cei de la Gheorgheni au preluat reglementări din Managementul Parcului Naţional „Călimani”, care a fost revizuit în noiembrie 2015, şi le-au transpus în intravilanul localităţilor din Parc. Credem că o normă aplicabilă în vârful muntelui, în locuri nelocuite de oameni, în mod sigur nu se poate aplica în intravilanul localităţilor.

Pentru a evita opoziţia proprietarilor din interiorul Parcului, administratorul nu a organizat dezbateri publice cu Planul de Management, ci a trimis Planul spre avizare Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, deşi toate primăriile din perimetrul Parcului s-au opus avizării Planului de Management de către APM Mureş. Cu toate acestea, respectiv neconsultarea cetăţenilor, opoziţia primăriilor, APM Mureş a avizat acest Plan de Management, lucru care reiese din comunicatul de presă al SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, publicat în data de 08.12.2015 în ziarul „Informaţia Harghitei”.

În Planul de Management al Parcului Natural „Defileul Mureşului Superior”, viziunea pe termen lung pentru această zonă este definită astfel: „Parcul Natural Defileul Mureşului Superior PNDMS+ este o zonă întinsă în care echilibrul om-natură a generat şi păstrează un mediu de viaţă favorabil atât pentru comunităţi, cât şi pentru biodiversitate”.

Pentru biodiversitate se păstrează mediul de viaţă favorabil, este perfect adevărat, dar pentru om, cu siguranţă nu, din moment ce nu mai poate creşte animale, nu mai poate folosi proprietăţile la parametrii cu care a fost obişnuit din moşi-strămoşi.

Cum se pot păstra echilibrul om-natură şi modul de viaţă favorabil cu asemenea măsuri manageriale de tip „european”?

VASILE GOTEA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.