Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Traian Băsescu: „Eu cred că noi nu umblăm cu degetul pe harta Ungariei, pentru că am putea umbla de la frontieră până la Tisa, dar suntem decenţi şi bine crescuţi” | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Societate » Traian Băsescu: „Eu cred că noi nu umblăm cu degetul pe harta Ungariei, pentru că am putea umbla de la frontieră până la Tisa, dar suntem decenţi şi bine crescuţi”
Traian Băsescu: „Eu cred că noi nu umblăm cu degetul pe harta Ungariei, pentru că am putea umbla de la frontieră până la Tisa, dar suntem decenţi şi bine crescuţi”

Traian Băsescu: „Eu cred că noi nu umblăm cu degetul pe harta Ungariei, pentru că am putea umbla de la frontieră până la Tisa, dar suntem decenţi şi bine crescuţi”

Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului 2015

Nu putem tocmai noi, România, să creăm premise politice pentru a se genera autonomii pe crierii etnice în Republica Moldova

 

Fostul preşedinte Traian Băsescu a participat, ieri, la lucrările Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni, găzduite de Complexul Sportiv Naţional de la Izvoru-Mureşului. Cu această ocazie, fostul preşedinte a reiterat faptul că autonomia pe criterii etnice nu poate exista, iar acest concept nu poate fi acceptat de statul român.

Traian Băsescu a declarat că România a demonstrat că nu acceptă acest concept refuzând să recunoască Kosovo, „în pofida poziţiei tuturor marilor noştri aliaţi”. „Şi credeţi-mă că nu e comod să-ţi menţii poziţia când aliaţii tăi sunt SUA, Germania, Franţa, Italia şi multe alte state mari. Interesul naţional prevalează în faţa prieteniilor şi a alianţelor, iar noi am făcut un efort de explicare, pentru că aici n-am lovi numai în interesul nostru naţional, am lovi şi în interesele transnistrene”, a afirmat fostul preşedinte.

Acesta a spus că dacă România nu poate crea premise pentru a se genera autonomii teritoriale pe criterii etnice în Republica Moldova. „Deocamdată poziţia oficială a Chişinăului este că nu se poate acorda autonomie pe criterii etnice. Ce s-ar întâmpla la Taraclia, la Comrad, în alte mici insuliţe populate de minorităţi în Republica Moldova. Republica Moldova este un stat mic, cu o forţă limitată. Nu putem tocmai noi, România, să creăm premise politice de a se genera autonomii pe criterii etnice în Republica Moldova. Cu atât mai puţin în România”, a declarat Traian Băsescu.

Autorităţile locale din Harghita şi Covasna au blocat investitori străini, în afară de cei maghiari, motiv pentru sunt rămase în urmă din punct de vedere economic

Traian Băsescu a afirmat că judeţele Harghita şi Covasna au rămas în urmă din punct de vedere economic deoarece autorităţile locale de aici au aprobat instalarea pe teritoriul lor a firmelor cu capital maghiar, în defavoarea celorlalţi investitori străini. „Eu am spus-o de câteva ori, public, în deplasările pe care le făceam în Harghita şi Covasna. Administraţiile locale au avut o perioadă, de foarte mulţi ani, o marotă: să aprobe instalarea pe teritoriul celor două judeţe a firmelor maghiare. (…) Au venit de fapt foarte mulţi şmecheri cu câte o sută de euro de la Budapesta şi fac afaceri aici. Au blocat alţi investitori care nu erau maghiari şi mai ales au creat politic incertitudine pentru investitorii străini. Prin această continuă afirmare a autonomiei teritoriale, firmele s-au oprit la frontiera Harghitei, Covasnei. Uitaţi-vă ce e în jurul celor două judeţe, la Braşov, la Sibiu şi uitaţi-că ce e aici. Politica locală, pe de o parte, de primire preponderent a firmelor cu capital maghiar şi forţa pe care o au s-a văzut în aşa-zisele investiţii pe care le-au încercat aici. N-au reuşit, au plecat acasă şi au rămas domnii de la consiliile locale cu buza umflată, chiar dacă raportau investitori străini”, a spus Traian Băsescu.

Şi conceptul de autonomie îi face reticenţi pe investitori

Fostul preşedinte al ţării a afirmat că un alt motiv care ţine investitorii departe este conceptul de autonomie. „De ce să vină până aici (n.n. – investitorii), unde pot avea probleme etnice şi să nu se oprească la Sibiu, la Braşov. Deci, acesta este motivul pentru care cele două judeţe rămân în urmă. Iar în ceea ce priveşte eforturile făcute de Guvernul central, trebuie să recunoaştem că au fost remarcabile în infrastructură în ultimii ani. Îmi aduc aminte cum erau drumurile naţionale în Covasna şi Harghita la începutul mandatului meu şi ce eforturi s-au făcut în timpul Guvernului lui Emil Boc pentru a se face lucrări aici. (…) Dar partenerii Guvernului trebuie să fie administraţiile locale. Să termine lozinca autonomiei, pentru ca asta îi sperie pe investitori, nu creează locuri de muncă – pentru că şi ei ştiu că e o lozincă, dar prostesc lumea în încercarea de a aduce voturi. Nimeni nu va trece peste Constituţia României, nici un Guvern central şi nici un Parlament. (…) Deci este o lozincă fără conţinut, care doar incită, dar din punct de vedere economic alungă investitorii. Astea sunt motivele pentru care cele două judeţe sunt rămase în urmă, deşi au resurse excepţionale”.

 Traian Băsescu susţine că această zonă nu este abandonată de Guvern, ba dimpotrivă

Răspunzând la o altă întrebare, fostul preşedinte a declarat că el personal nu a considerat niciodată că această zonă este abandonată de Bucureşti, de Guvernul central, dimpotrivă. „A fost tot timpul în atenţia Guvernului central atât cât a putut să fie. Dacă dvs. îmi spuneţi că această zonă este abandonată de Guvernul central deja plecaţi de pe o premisă greşită. Ea a fost tot timpul avută în vedere pentru realizarea unor echilibre, nu neapărat demografice, dar alt tip de echilibre, pentru dezvoltarea infrastructurii, atât cât s-a dezvoltat în toată ţara. Deci nu cred că puteţi spune zonă abandonată”.

Acesta a spus că Guvernul are „ghinion”, deoarece atât minoritarii maghiari şi românii de aici spun că se simt abandonaţi de Bucureşti. „E adevărat că aici Bucureştiul are ghinionul că şi minoritarii maghiari şi românii numeric inferior spun că sunt abandonaţi de Bucureşti. Nu e adevărat. Este o bucată din teritoriul naţional şi are toate facilităţile de securitate, de alimentaţie… Problemele de dezvoltare ţin însă foarte mult şi de sectorul privat şi poate că cea mai mare şi importantă acţiune aici ar fi să-i convingem pe românii de etnie maghiară să renunţe la această lozincă a autonomiei teritoriale care îndepărtează investitorii. Pentru că bunăstarea la Bucureşti să ştiţi că nu vine de la Guvern, vine de la investiţiile străine făcute în Bucureşti şi Ilfov, bunăstarea la Cluj să ştiţi că nu vine de la Guvern, vine de la investiţiile făcute în judeţul Cluj, bunăstarea la Timişoara nu vine de la Guvern, bunăstarea vine de la investiţiile în Timiş. Însă pentru a se face investiţii trebuie să fie câteva lucruri. Climatul social în regulă şi aici regiunea păcătuieşte, datorită pretenţiilor unor organizaţii şi extremişti maghiari. Şi forţă de muncă calificată”.

Traian Băsescu a ridicat şi problemele generate de învăţământul exclusiv în limba maghiară, deoarece absolvenţii acestor şcoli sunt aproape inoperabili pe piaţa muncii. „Poate şi aici trebuie gândit puţin, cu învăţământul strict în limba maghiară, care îi face pe tinerii absolvenţi şi care ştiu numai limba maghiară aproape inoperanţi pe piaţa forţei de muncă în afară de Covasna şi Harghita. Şi eventual la nişte SRL-uri cu capital maghiar. Deci sunt mai multe lucruri. Problema nu e neapărat la Bucureşti, problema e şi la administraţiile locale şi la populaţia de aici”. „Aici e o problemă de fond şi care nu ţine neapărat de Bucureşti, ţine de oamenii locului, de liderii locali”, a mai precizat Traian Băsescu.

Singurul lucru care mai trebuie clarificat şi trebuie scos din vocabularul oficial maghiar este cel legat de autonomia ţinutului secuiesc

Fostul preşedinte a declarat că, oficial, nu mai există declaraţii agresive sau indecente făcute de oficiali ungari pe teritoriul ţării noastre. „Personal, nu cred că (…) – şi am urmărit cu atenţie şi declaraţiile lui Viktor Orbán de la Tuşnad – am putea spune că la nivel oficial mai există declaraţii agresive sau indecente pentru relaţia dintre două state membre ale UE. Problema, în general, este lăsată, nu ştiu cât de oficial, în seama extremiştilor maghiari, fie că sunt cetăţeni români de etnie maghiară, fie că sunt cetăţeni maghiari de la Jobbik, de la Budapesta. Deci, n-aş putea spune că în momentul de faţă Ungaria are o politică oficială agresivă”.

Totuşi, Traian Băsescu a spus că „singurul lucru care mai trebuie clarificat şi trebuie scos din vocabularul oficial maghiar este cel legat de autonomia ţinutului secuiesc”, deoarece nici „noi nu umblăm cu degetul pe harta Ungariei”. „Eu cred că noi nu umblăm cu degetul pe harta Ungariei. Pentru că am putea umbla de la frontieră până la Tisa, dar suntem decenţi şi bine crescuţi. Şi atunci o să-i invităm scris să nu ne mai spună cum să ne organizăm regiunile şi cât de autonome să fie. Autonomie la Caracal câtă la Harghita şi Covasna – asta am spus întotdeauna. Deci, problema este de tupeu şi, în modul cel mai serios, dacă o vor ţine pe a lor cu autonomia ţinutului secuiesc, nu văd de ce nu am vorbi de autonomia teritoriului dintre frontieră şi Tisa. La contrapartidă”, a mai spus fostul preşedinte.

„Nu am reuşit să conving spectrul politic că ar trebui să generăm finanţări pentru minoritarii români”

Întrebat de directorul Centrului Cultural Topliţa, Costel Lazăr, despre posibilitatea finanţării asociaţiilor româneşti din zonă, fostul preşedinte a spus că îi este cunoscută situaţia, însă nu a reuşit să convingă spectrul politic pentru a genera aceste fonduri. „Îmi este cunoscută situaţia, din păcate aici a funcţionat un criteriu politic extrem de puternic, peste care probabil va trebui să trecem. Şi anume că românii nu sunt minoritari pe teritoriul României. Trebuie să găsim formule de finanţare şi a fundaţiilor româneşti din Harghita şi Covasna. Recunosc că, iată, e aproape un an de când mi-am terminat mandatul, dar nu am reuşit să conving spectrul politic că ar trebui să generăm finanţări pentru minoritarii români, pentru că termenul folosit la Bucureşti este că nu putem accepta ideea că românii sunt minoritari în România. Dar iată o formulă – inferior numeric – care ar putea fi utilizată şi găsită o formulă de finanţare”, a mai precizat Traian Băsescu.

Cu toate acestea, în prima parte a dezbaterilor, în cadrul discursului său, Traian Băsescu a afirmat că „Ungaria cred că a depăşit nişte limite în intervenţionismul ei politic, prin declaraţii publice legate de aşa-zişii oropsiţi minoritari maghiari din România, dar nu se uită că românii din Harghita, Covasna şi Mureş nu au drepturi şi resursă financiară cât au minoritarii maghiari date de la Guvernul României”.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

2 comments

  1. Domnul T.Băsescu are perfectă dreptate, dar când era președinte nu a spus foarte ferm aceste lucruri!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.