Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
O situaţie fără precedent
„În primele trei luni ale anului 2017, la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Harghita s-au înregistrat 20 de petiţii de la cetăţenii angajaţi la diverse societăţi. Reclamaţiile au ca obiecte principale: 1) neplata salariilor cuvenite; 2) concedieri abuzive şi 3) neacordarea concediilor de odihnă” – a declarat, într-o conferinţă de presă, Daniela Bortoş, consilier juridic superior în cadrul ITM Harghita. Informaţia trebuie să dea de gândit angajatorilor, iar angajaţii ar trebui să se informeze şi să-şi cunoască drepturile care le sunt asigurate prin lege. Sunt, toate acestea, motive destul de serioase pentru a extrage din Codul muncii ceea ce trebuie ştiut şi de angajatori, şi de angajaţi. Astfel, în numărul de azi al ziarului „Informaţia Harghitei” despre…
…Drepturile salariale
Codul muncii defineşte salariul ca fiind contra-prestaţia în bani a muncii depuse de salariat, dar nu oricum, ci în baza contractului individual de muncă.
Ce cuprinde salariul? Cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, dar şi alte adaosuri, dacă este cazul, şi se acordă prioritar, înaintea altor obligaţii băneşti ale salariaţilor. Prin urmare, salariul se plăteşte în bani, cel puţin o singură dată pe lună, inclusiv prin virament într-un cont bancar.
Cum se stabileşte salariul
Data la care se va efectua plata salariului se va stabili, prin negociere, în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Codul muncii interzice, la stabilirea venitului salarial, orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţa naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă sau activitate socială.
Cât de mic NU poate fi salariul
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin HG, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. Pentru 2017, potrivit HG nr. 1/2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166 ore în medie pe lună, reprezentând 8,73 lei/oră.
Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară. În caz contrar, angajatorul riscă să plătească o amendă cuprinsă între 300 şi 2.000 de lei. De asemenea, trebuie prevăzut ca, în cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore/zi, salariul de bază minim brut orar să se calculeze prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de muncă aprobat. Totodată, pentru salariaţii cărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte facilităţi, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică de 1.450 lei.
Mai trebuie precizat şi faptul că salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii, însă sindicatelor şi reprezentanţilor salariaţilor li se poate dezvălui cuantumul pentru promovarea şi aprobarea drepturilor angajaţilor în strictă legătură cu interesele acestora şi în relaţia lor directă cu angajatorul.
Cum se plăteşte salariul
Potrivit datei precizate în contractul individual de muncă, salariul se plăteşte cel puţin o dată pe lună. Totuşi, ziua de salariu a personalului din aparatul bugetar se stabileşte prin Ordin al Ministerului Finanţelor Publice.
Salariul se plăteşte direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta. În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soţului supravieţuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinţilor acestuia. Conform Codului muncii, plata salariului se dovedeşte prin semnarea ştatelor de plată, precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit. Ştatele de plată, precum şi celelalte documente justificative, se păstrează şi se arhivează de către angajator în aceleaşi condiţii şi termene ca în cazul actelor contabile.
Întârzierea nejustificată…
…a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru recuperarea prejudiciului produs salariatului. De reţinut şi faptul că Codul muncii prevede expres că nici o reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. Aşadar, reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate numai dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Aceste sume reţinute nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net.
În cazul pluralităţii de creditori ai salariatului, va fi respectată următoarea ordine: obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei; contribuţiile şi impozitele datorate către stat; cauzele datorate proprietăţii publice prin fapte ilicite; acoperirea altor datorii.
Nu în ultimul rând, se impune amintit faptul că dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
(Vom reveni în numerele viitoare ale ziarului „Informaţia Harghitei” cu prevederile Codului muncii în ceea ce priveşte concedierile abuzive şi concediile de odihnă, chestiuni reclamate de angajaţi)
AURELIA ILUŢ
