„Ţineţi cu poporul, ca să nu rătăciţi” | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 19 octombrie 2018
Home » Opinii » „Ţineţi cu poporul, ca să nu rătăciţi”
„Ţineţi cu poporul, ca să nu rătăciţi”

„Ţineţi cu poporul, ca să nu rătăciţi”

Referendumul a eşuat: deşi am o părere destul de fermă referitoare la rostul acestui demers, îmi pare sincer rău pentru mulţi preoţi din Eparhia Covasnei şi Harghitei, pe care îi respect şi îi admir pentru dăruire, curaj, consecvenţă, sacrificiu, inclusiv pentru deschiderea spre cei de altă credinţă, mai puternici în zonă şi care-i ignoră, îi neagă şi – adeseori – îi detestă. Am văzut în ochii unora o mare tristeţe şi o mare dezamăgire. Preoţi şi ierarhi au înghiţit amar o lecţie cruntă, repetată de altfel în istorie: niciodată profitorii nu trebuie lăsaţi să acrediteze public ideea că sunt aliaţii Bisericii; delimitaţi-vă repede de toţi cei care vor să folosească Biserica în interesul lor, căci indiferent ce putere deţin într-un anumit moment, toxicitatea alianţei îşi va iţi odată şi odată capul, precum flacăra ciupercii otrăvitoare în verdele poienii.

Există o mare masă de credincioşi oneşti, care nu se bat în piept, statornici în felul lor, chiar dacă agitaţia fără precedent a lumii moderne nu le permite să îndeplinească riturile după tipic şi să se afle toată ziua lângă uşa bisericii, ca-n vremurile Sfinţilor Părinţi, când oamenii aveau foarte mult timp şi singurul exerciţiu de a cugeta şi medita era tocmai reunirea în cea ce mai târziu a devenit Biserica. Iar pentru mântuire nu e nevoie nici de dl propagandist Codrin, nici de istericii care au deturnat şi au uzurpat referendumul, urlând în miezul nopţii la televizor că în fapt este vorba de un vot împotriva Uniunii Europene şi a lui Timmermans. Aş îndrăzni să spun că nu aveţi strictă nevoie nici de slujitorii un pic hiperactivi ce-şi ameninţă enoriaşii, care văd în vest întruchiparea diavolului şi văd raiul ortodox în stepele pline de oase ale Rusiei. Dacă diavolul locuieşte în Occident, de ce Biserica Ortodoxă Română are acolo Mitropolii şi Episcopii, iar Preafericitul Daniel şi-a luat doctoratul la Facultatea de Teologie din Strasbourg, cu teza Réflexion et vie chrétiennes aujourd’hui?.

De altfel, am admirat întotdeauna bogata biografie şi anvergura culturală a patriarhului. După întronizare însă, nu am auzit de la Întâistătător mari şi profunde reflexii cultural-creştin-filosofice, ci doar măsuri administrative ciudate precum minimizarea prezenţei laicilor în structurile din eparhii şi în Adunarea Naţională Bisericească, prin încălcarea flagrantă a legământului şagunian. Deşi toate bisericile din România aparţin de drept credincioşilor, de-atunci, deciziile aparţin în totalitate clerului. Inclusiv decizia de a se alia cu şeful unui anumit partid pentru a face referendumul acum, când acesta i-ar fi folosit lui Dragnea. Un referendum prin care suntem de acord că creşte iarba. Şi dacă n-am fi de acord, iarba tot ar creşte. În asta constă de fapt inutilitatea demersului.

Acestui tip de decizie îi aparţine de altfel şi eşecul referendumului, deşi încă de sâmbătă am văzut „pregătirea de artilerie” pentru a se arunca vina asupra enoriaşilor. Credincioşii sunt de vină! Îmi pare iarăşi rău, dar credincioşii au perceput corect că dubleta Daniel-Dragnea este toxică în actualele împrejurări, deoarece putem intra în zona extrem de periculoasă a anomiei dacă puterea aneantizează legile justiţiei. Ba chiar în lumea poveştilor, dacă dl Tudorel reuşeşte să plătească fiecare puşcăriaş cu 6 euro/zi pentru condiţii improprii de detenţie, de care răspunde chiar dânsul, iar noi trebuie să flămânzim liberi ca să putem plăti aceşti bani, în calitate de contribuabili. Când astfel de percepţii se generalizează, nu mai e de glumit! Aşa cum nu e de glumit cu declaraţia imediat după eşec a dlui Codrin: că de fapt e bine, 4 milioane de români au votat pentru PSD. Aţi văzut cu cine v-aţi aliat?

Dacă Şaguna, în condiţii grele, a strâns credincioşii sub un singur sceptru prin credincioşie, glas şi acţiune pur patriotice, nici un patriarh nu are voie să-i risipească eliminându-i de la decizie, făcând alianţe pernicioase şi girând acţiuni hazardate, costisitoare şi inutile.

Este foarte aproape momentul care va consemna singura înfăptuire demnă de Marea Unire care se va întâmpla în Anul Centenarului: construcţia Catedralei Mântuirii. Fapt al Bisericii, deoarece pitica lume politică, cu care BOR se aliază prea des şi prea fără de motiv, n-a fost capabilă să însemneze această dată astrală decât cu un mare NIMIC. Sperăm că acela va fi cu adevărat momentul care va demonstra unitatea de neam şi de credinţă, fără publicitate inutilă, fără încrâncenări politice: sfinţirea unui edificiu emblematic care exprimă unitatea unui popor creştin de la sine, un popor aşezat, cărămidă cu cărămidă şi genă cu genă, în grădina eternă a lui Dumnezeu.

M. GROZA

P.S.: La final, o sugestie pentru PSD, PNL şi BOR: încercaţi, totuşi, un referendum pe tema „fără penali în funcţii publice”. S-ar putea să se valideze în prima zi, fără predici şi fără campanie electorală. Adică, în termeni istorici, „ţineţi cu poporul, ca să nu rătăciţi” (Simion Bărnuţiu).

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.