„Tinerii nu au nevoie de concepte autonomiste, ci de valorificarea potenţialului economic real al regiunii” | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 23 octombrie 2021
Home » Societate » „Tinerii nu au nevoie de concepte autonomiste, ci de valorificarea potenţialului economic real al regiunii”
„Tinerii nu au nevoie de concepte autonomiste, ci de valorificarea potenţialului economic real al regiunii”

„Tinerii nu au nevoie de concepte autonomiste, ci de valorificarea potenţialului economic real al regiunii”

Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, a XIII-a ediţie

Lideri ai comunităţilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi Balcani, ai românilor din Harghita şi Covasna, parlamentari, tineri din Republica Moldova participă, pe parcursul acestei săptămâni, la lucrările Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni, găzduite de Complexul Sportiv Naţional din Izvoru-Mureşului. Ca şi anul trecut, şi la deschiderea acestei ediţii au lipsit înalţii demnitari ai statului român, deşi au fost invitaţi. „Sunt prezenţi parlamentari, reprezentând comisiile pentru românii de pretutindeni din Parlament. Au lipsit însă înalţii demnitari ai statului român, probabil sunt în vacanţă. Liderii comunităţilor româneşti nu sunt în vacanţă, ei lucrează pentru că au de apărat identitatea a sute de mii de români. Sigur că noi dezbatem, ca de fiecare dată, problematica lor şi încercăm să găsim soluţii. Soluţiile nu pot fi găsite decât împreună cu politicienii. Din păcate, o mare parte dintre ei au lipsit, dar sper ca prin mass-media mesajele noastre să fie transmise. Iar ei să audă aceste mesaje şi să schimbe ce e de schimbat în politica statului român în ceea ce priveşte aceste comunităţi româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, dar şi a românilor din Harghita şi Covasna”, a spus reprezentantul unuia dintre organizatori, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu.

Lucrările Universităţii au fost deschise de PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, care a binecuvântat această manifestare. În cuvântul său, PS Andrei a afirmat că „întotdeauna, românii, oriunde se află, ştiu că în pridvorul Bisericii Ortodoxe găsesc un sprijin, forţă şi alinare măcar prin cuvânt. La Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Izvoru-Mureşului, supranumită şi a românilor de pretutindeni, întotdeauna veţi găsi prieteni de nădejde, un spaţiu spiritual viu al tradiţiilor strămoşeşti în care ne purtăm cu cinste credinţa şi simbolurile neamului”. „Este extrem de important că în Harghita s-a păstrat tradiţia organizării Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni, în condiţiile în care judeţul s-a remarcat prin multitudinea de evenimente dedicate comunităţii maghiare, care tensionează de fiecare dată relaţiile româno-maghiare şi româno-ungare. Un eveniment ca această Universitate este o oportunitate pentru readucerea în atenţia autorităţilor de la Bucureşti a problemelor sociale şi economice ale românilor de pretutindeni, inclusiv din România”, a spus Episcopul Harghitei şi Covasnei.

Totodată, PS Andrei a punctat că „unul dintre cele mai importante aspecte este regresia demografică a românilor din zonă, care are un efect negativ de domino asupra bunăstării societăţii româneşti în general. (…) Tinerii nu au nevoie de concepte autonomiste, ci de valorificarea potenţialului economic real al regiunii. Trebuie să subliniem că este o acută nevoie de oameni de afaceri care să investească în zonă, să creeze locuri de muncă, pentru că lipsa lor afectează nivelul de trai al tuturor locuitorilor, indiferent de etnie. Facem apel conducerilor tuturor instituţiilor centrale de educaţie, cultură, economice să înţeleagă şi să rezolve problemele cetăţenilor români din sud-estul Transilvaniei pentru a putea, ulterior, fructifica întregul potenţial al acestui areal în interesul României”.

Câţiva ani, „din dorinţa de a nu supăra eternul partener de la guvernare, UDMR”, nu s-a primit sprijin financiar pentru organizarea Universităţii

 Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a amintit în discursul său că organizarea acestei Universităţi a început acum 17 ani, la iniţiativa comunităţilor româneşti din Covasna și Harghita, în 1998, la mănăstirea de la Făgeţel. Din 1999, gazdă a devenit Complexul Naţional de Tineret de la Izvoru-Mureş. Iar din 2000, Universitatea are profilul actual de forum româno-român, pentru dezbaterea problemelor pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor de pretutindeni, inclusiv a românilor din ţară, care locuiesc în medii plurietnice şi multiconfesionale. Acesta a explicat că „principala problemă a organizatorilor a constituit-o, de fiecare dată, asigurarea finanţării proiectului. În câţiva ani, din dorinţa de a nu supăra eternul partener de la guvernare, UDMR, noi nu am primit sprijin financiar necesar desfăşurării cursurilor, timp în care în apropiere s-au desfăşurat şi se desfăşoară taberele de vară cu sute de participanţi, cu finanţare din fonduri publice, dar cu o tematică care nu are nimic în comun cu interesul naţional şi cu integritatea teritorială a României”.

La rândul său, Costel-Cristian Lazăr, directorul Centrului Cultural Topliţa, a arătat că din 2013 „ne-am alăturat celor care organizau această manifestare” şi şi-a exprimat speranţa că discuţiile vor fi constructive „şi să dea Dumnezeu ca discuţiile noastre să nu rămână doar la nivel de discuţii şi să reuşim să zidim ceva după această a XIII-a ediţie”.

Spre deosebire de maghiarii din România, românii nu au parte de acelaşi tratament în Ungaria

Preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, Marcel-Dumitru Bujor, a spus în discursul său că România poate fi considerată un model în ceea ce priveşte tratarea minorităţilor naţionale în cadrul UE. „Dacă punem în discuţie Ucraina, Serbia, Ungaria sau Transnistria, remarcăm faptul că minoritatea română nu beneficiază de drepturile pe care România le garantează minorităţilor sale”, a spus senatorul. De asemenea, acesta a punctat că „spre deosebire de maghiari, care au atât deputaţi şi senatori în Parlamentul României, cât şi învăţământ în limba maghiară, românii nu au parte de acelaşi tratament în Ungaria. Aici, de altfel, minoritatea română este asimilată poporului ungur”. „O problemă stringentă a românilor de peste hotare este faptul că, în relaţia cu instituţiile administraţiei publice din străinătate, aceştia sunt trataţi inechitabil şi nu ca cetăţeni egali în drepturi cu cei din ţara de adopţie. Această discriminare nu este permisă şi nu ar trebui să existe, mai ales în interiorul UE”, a mai spus senatorul Marcel Dumitru Bujor.

 „Sacrificiile pe care le fac adesea românii de peste hotare pentru a-şi putea manifesta identitatea”

Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Angel Tîlvăr, în mesajul transmis participanţilor şi citit de secretarul de stat în Departamentul Românilor de Pretutindeni, Sebastian Hotca, a arătat că instituţia pe care o conduce înţelege „sacrificiile pe care le fac adesea românii de peste hotare pentru a-şi putea manifesta identitatea”. „Prin dedicaţie şi exemplu personal, aceşti oameni ţin în viaţă centre culturale, biblioteci româneşti, clase cu predare în limba română, şcoli duminicale sau publicaţii româneşti. Ne înclinăm în faţa stăruinţei şi pasiunii cu care românii de peste hotare îşi conservă identitatea. (…) La frontierele UE şi NATO există comunităţi de români care s-au aflat, în ultimele decenii, în situaţii complicate, când accesul la învăţământul în limba maternă sau exprimarea credinţei au cunoscut obstacole şi îngrădiri. În Serbia şi Ucraina, românii au demonstrat că sunt deja cetăţeni europeni în avans”, s-a arătat în mesaj.

România a reuşit „să genereze un veritabil model de dialog intercultural între minorităţi şi în raporturile lor cu majoritatea”

 Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis, la rândul său, un mesaj cursanţilor de la Universitatea de Vară, citit de Eugen Popescu. „Ca stat înrudit, România are un interes direct şi clar conturat în protejarea drepturilor minorităţii române din afara României indiferent de etnonimul folosit pentru identificarea acesteia pe teritoriul statului de reşedinţă. Interesul nostru nemijlocit, decurgând din considerente de apartenenţă comună la filonul spiritual românesc şi solidaritate culturală şi lingvistică, este acela ca statele care găzduiesc pe teritoriul lor minoritate românească să adopte măsuri adecvate şi substanţiale pentru conservarea şi promovarea identităţii sale etnice, culturale, religioase, lingvistice a românilor de acolo. România are aşteptări ca măsurile adoptate în acest sens de către aceste state să fie cel puţin similare celor promovate de România în favoarea minorităţilor naţionale de pe teritoriul său, menite să asigure protejarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a persoanelor aparţinând acestor comunităţi”, se arată în mesaj.

Totodată, în comunicat se evidenţiază că „România are un argument puternic pentru această aşteptare a sa, deoarece a reuşit să genereze un veritabil model de dialog intercultural între minorităţi şi în raporturile lor cu majoritatea. Acest model a fost creat în cursul ultimelor două decenii în cadrul unui proces complex de aplicare a standardelor în materie de protecţie a minorităţilor naţionale care a implicat într-un mod activ şi semnificativ persoanele aparţinând minorităţilor naţionale care trăiesc în România”. De asemenea, în mesajul ministrului de Externe se mai arată că toţii românii de pretutindeni trebuie să se bucure de toate drepturile prevăzute de dreptul internaţional, indiferent de denumirea folosită pentru identificarea lor. „Am fost identificaţi, de-a lungul timpului, sub diferite nume, toate reflectând, însă, aceeaşi rădăcină, aceeaşi cultură, aceeaşi limbă, aceeaşi spiritualitate: românitatea. Drept pentru care ne opunem oricăror încercări de a rescrie istoria noastră de o manieră care să afecteze principiul sacrosanct al auto-identificării şi să impună o identitate diferită acelora care simt româneşte şi se declară ca aparţinând culturii şi spiritualităţii româneşti. Diviziunile artificiale nu pot justifica ignorarea obligaţiilor internaţionale relevante pentru conservarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale victimă a diviziunii”.

Prefectul judeţului, Adrian Jean Andrei, a spus în discursul său că, în calitate de reprezentant al Guvernului, „aplică la nivelul judeţului respectarea legii şi a Constituţiei, deci acţionează pentru asigurarea climatului de pace socială, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale”. „Ca prefect pot să vă asigur că în Harghita legea este respectată, iar cele 35 de acte administrative prin care unităţile administrativ-teritoriale au adoptat memorandumurile pentru autonomia teritorială au fost atacate de către prefect şi câştigate în instanţă. Vreau să vă informez că zilele cu însemnătate naţională, în special Ziua de 1 Decembrie, Ziua Drapelului şi cea a Imnului, se desfăşoară normal, ca în fiecare judeţ din ţară, cu fast şi cu onoruri militare”, a spus prefectul. Totodată, acesta şi-a exprimat speranţa că „universitatea şi temele dezbătute să constituie încă o dată glasul românilor din Harghita, Covasna şi Mureş către Bucureşti şi a românilor de la frontiera UE, un mijloc de unitate românească şi găsirea soluţiilor pentru păstrarea identităţii naţionale în zonă şi în afara graniţelor”.

În debutul Universităţii au mai vorbit deputatul Aurelian Mihai şi primarul comunei Voşlăbeni, Mihai Tinca.

S-a cerut retragerea ambasadorului român din Serbia şi a consulului de la Zaicear 

Prima temă dezbătută în cadrul Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului a fost Politica partidelor parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România; Finanţarea minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani între strategii nerealiste şi birocraţia legislativă.

Unul dintre cei care au luat cuvântul şi şi-au exprimat nemulţumirile a fost Predrag Balasevic, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia. Acesta, la sfârşitul discursului, a cerut retragerea ambasadorului român de la Belgrad şi a consulului de la Zaicear. Şi anul trecut reprezentanţii românilor din Serbia au avut această doleanţă.

„Problema românilor din Timoc se ştie că este mare şi noi nu o putem rezolva pentru că nu avem semnale clare şi o susţinere clară de la Bucureşti, de unde Belgradul să înţeleagă că trebuie să facă mai mari eforturi în Timoc şi să respecte legea prin care noi, românii, să avem dreptul la şcoală, la biserică, la mass-media. Atunci când politicienii români de la Bucureşti or să spună acelor colegi de la Belgrad că drumul Serbiei în UE este prin Timoc în România, aşa cum fac croaţii pentru minoritatea lor în Serbia, aşa cum fac bulgarii şi alţii, atunci Belgradul va înţelege că ei trebuie să ne respecte drepturile. Din păcate, noi nu auzim asta de la politicienii români. Eu am fost prezent la întâlnirea dintre premierul sârb şi premierul român, la Bor, în Serbia, unde am auzit de la d-l Ponta că România sprijină Serbia în drumul spre UE necondiţionat. Când spuneţi asta la sârbi, asta înseamnă că ei pot face ce vor. Asta este grav pentru noi”, a spus preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia.

„Vreau să vă spun că problema este foarte mare pentru noi şi cu Belgradul şi cu reprezentanţii României în Serbia. Partidul pe care îl conduc de ani de zile spune că avem mare problemă cu consulul de la Zeicear şi cu ambasadorul numit la Belgrad. Am trimis scrisori, am discutat şi cu fostul ministru de Externe, oriunde avem posibilitatea spunem că aceşti domni din Serbia fac o politică antiromânească, eu cred că este şi o politică antiromânească pentru românii din Timoc, este antiromânească şi pentru statul român. (…) Ei ne divizează în români şi în vlahi, ei creează noi lideri, noi organizaţii neguvernamentale politice, creează români adevăraţi – nu ştiu, dacă noi nu suntem români, ce suntem atunci?”, a argumentat Predrag Balasevic. Acesta şi-a exprimat nemulţumirea că preşedintele României a vizitat Serbia, dar s-a întâlnit cu oameni din comunitate care fac politică antiromânească, însă nu au fost chemaţi şi nu s-a întâlnit cu oamenii care într-adevăr luptă pentru românism în Timoc. „Eu de aici vreau să vă spun: luaţi-i acasă pe ambasadorul român de la Belgrad, pe d-l Banu (Daniel – n.r.), pe d-l Niţu (Iulian Niţu, consul – n.r.) luaţi-l de la Zeicear! Ori ne trimiteţi nişte oameni care într-adevăr or să ne sprijine or să ne ajute, dacă nu, mai bine nu ne trimiteţi, pentru că aceşti oameni ne-au creat multe probleme şi ne va trebui timp să refacem ce au stricat ei acolo! Eu nu pot să înţeleg altceva decât un dezinteres total al clasei politice româneşti faţă de noi, dacă noi la toate evenimentele unde am fost am vorbit despre asta şi nu am văzut nici un rezultat”, a conchis liderul Partidului Neamului Românesc din Serbia.

xxx

Ediţia a XIII-a a Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului este organizată de Centrul Cultural Topliţa, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrului European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, al Institutului Cultural Român şi Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

Astăzi, în cadrul Universităţii vor fi dezbătute temele: Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018. Evoluţii geopolitice şi interesul naţional românesc; Între dorinţa şi acţiunea societăţii civile şi manipulările politice şi Stabilizarea frontierei NATO şi UE, obiectiv major al celor două state româneşti în contextul conflictului din Ucraina; Conflictul transnistrean şi operaţiunile de destabilizare ale Republicii Moldova, din autonomia Găgăuză şi Raionul Taraclia, pericole majore pentru frontiera NATO şi UE. Este reunirea cu România soluţia?

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.