Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Miercurea-Ciuc: Adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, prilejuită de marcarea a 10 ani de la înfiinţare
Sâmbătă, 28 noiembrie, la Centrul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei din Miercurea-Ciuc a avut loc Adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, prilejuită de marcarea a 10 ani de la înfiinţare. La adunare au participat Ierarhul ortodox al Covasnei şi Harghitei, foşti şi actuali prefecţi, reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor membre ale Forumului, membrii Consiliului ştiinţific de onoare, primari şi viceprimari, consilieri judeţeni şi locali, protopopi şi preoţi ortodocşi, directori ai unor instituţii de cultură şi de învăţământ, conducători ai unor instituţii deconcentrate etc.
În cuvântul său adresat adunării, PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, s-a arătat bucuros „că acest spaţiu sfânt al Episcopiei este gazda şi în acelaşi timp leagănul spiritualităţii româneşti în zona munţilor din Ardeal. Noi, cei care trăim în acest spaţiu binecuvântat de Dumnezeu, în fiecare zi ne întrebăm cine suntem, unde suntem şi care este misiunea noastră sfântă pe pământ. Sigur că misiunea noastră este de a ne mântui, dar această lucrare se face împreună, în unitate, îndeplinind datoria sfântă de a duce mai departe tradiţiile noastre culturale şi duhovniceşti”. Dr. Codrin Munteanu, secretar general la MApN, fost preşedinte al Forumului, a afirmat că „la momentul înfiinţării nu-mi dădeam seama care vor fi provocările şi greutăţile pe care le va avea de înfruntat, căci Forumul a ţinut locul prefecţilor atunci când aceştia nu-şi îndeplineau atribuţiile, a adus în instanţă actele normative ilegale atunci când aceştia nu le-au contestat sau anulat; Forumul a ţinut locul autorităţilor publice atunci când acestea aveau anumite derapaje, Forumul a fost reprezentant politic în Parlament, atunci când unii au uitat sau au omis să-i reprezinte în forul legislativ, a perfectat întâlniri cu grupuri din legislativ, cu autorităţi naţionale pentru a transmite doleanţele specifice; această entitate a fost principalul gânditor de strategii şi activităţi menite să asigure o normală şi bună dezvoltare a comunităţii româneşti”. Prefectul de Covasna, Ion Cucu, a mărturisit că „şi eu am participat la acea primă şedinţă şi această perspectivă mă leagă personal de Forum, într-adevăr născut dintr-o necesitate şi această necesitate derivă din faptul că multe segmente pe care instituţii ale statului trebuiau să le acopere, nu erau acoperite, iar pe parcursul anilor Forumul a făcut ceea ce aceste instituţii trebuiau să facă, reprezentând în tot acest timp un reper de care românii zonei aveau neapărată nevoie. Ceea ce am învăţat eu este tocmai această atitudine demnă, aceea de a lua poziţie, de a acţiona. Cu toate acestea, avem datoria de a apăra statul, pentru că, până la urmă, statul suntem noi”.
„Apreciez foarte mult mesajul Forumului, dar trebuie să strângem rândurile mult mai mult şi să facem mult mai multe pentru românii din Covasna, Harghita şi Mureş”, a spus Adrian Jean Andrei, prefectul Harghitei. Referindu-se la protestul împotriva statului român care a avut loc sâmbătă, prefectul a spus că acesta „nu-şi are locul într-o ţară europeană şi într-un stat de drept. Acest tip de mesaje s-a concretizat la nivelul judeţului Harghita prin adoptarea a circa 40 de memorandumuri privind înfiinţarea administrativă a Ţinutului Secuiesc, în care se cer în principal 4 puncte: să se creeze o regiune administrativă a României cu denumirea de mai sus şi care să cuprindă toate localităţile cu majoritate maghiară, un Statut autonom al acestei regiuni pe baza unei legi organice, iar delimitarea subdiviziunilor acestei regiuni administrative să se efectueze prin referendum local, iar ultimul, ca în localităţile în care o minoritate depăşeşte 10%, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială a unităţii administrative, având acelaşi statut cu al limbii oficiale. De neconceput aşa ceva, şi în baza prerogativelor constituţionale şi legale am dat în instanţă toate aceste hotărâri şi le-am câştigat pe toate, dar săptămâna trecută au mai apărut două”.
Valer Doneanu, judecător la Curtea Constituţională: „Am fost şi eu prezent, ca om al acestei zone, la începuturile dumneavoastră; revenirea la matcă capătă însă o notă de nostalgie şi chiar de dramatism. Pentru că din ce în ce mai mult vă simt că nu sunteţi ca acasă, şi asta nu din pricina dvs., care vă străduiţi să păstraţi pe aceste meleaguri fiinţa noastră naţională. Am ascultat înainte apelurile la toleranţă, dar e păcat că această toleranţă nu se întâmplă şi dincolo şi parcă în mod ciudat invitaţia aceasta la dialog, tonul nostru tolerant parcă ar enerva pe cineva, îi incită să reacţioneze altminteri. Din păcate, aceste îndemnuri nu vin din partea populaţiei cu care împărţim greutăţile şi munca, vin de la nişte lideri extremişti şi mai vin şi din afară. Am venit să salut şi să mă aplec în faţa tuturor celor care, în jurul bisericii, au alcătuit o societate românească care se luptă şi strigă. Lucrurile trebuie puse din partea dvs. cât se poate de ferm, căci eu, prin atribuţii, trebuie să fiu mai reticent”. „Pe noi, care nu avem astfel de obligaţii – a completat Ioan Sabău Pop, preşedintele executiv al Forumului – nu ne-ar durea atât de mult că pe cei cu care convieţuim îi manipulează liderii lor, nu ne-ar durea atât de mult că se întâmplă ce se întâmplă, ne doare că ai noştri ne trădează! Cei pe care-i punem acolo, sus, în demnităţile importante ale statului!”.
Mai departe, dr. Ioan Lăcătuşu a prezentat Concluziile desprinse în urma întâlnirilor reprezentanţilor comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, manifestări care s-au desfăşurat, în organizarea FCRCHM, în perioada iulie-octombrie 2015. La aceste întâlniri au participat peste 400 de reprezentanţi ai românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, respectiv majoritatea celor care formează elita locală, pe spatele căreia apasă responsabilitatea păstrării vieţii şi spiritului românesc. Toate cele trei întâlniri au fost onorate de prezenţa unor înalte feţe bisericeşti – ÎPS Irineu, Arhiepiscopul Albei Iulia, PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, protopopi şi preoţi parohi, reprezentanţi ai mediului cultural şi academic, senatori şi deputaţi, prefecţii celor trei judeţe, primari, consilieri, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media.
Cu aceste ocazii au fost întocmite rapoarte privind situaţia românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, aflată sub semnul urgenţei, documente în care, pe baza unor cercetări sociologice, s-a formulat concluzia potrivit căreia, în judeţele menţionate, majoritatea românească, devenită „minoritate numerică locală dominată”, este condamnată la deznaţionalizare sau emigrare, în vreme ce „minoritatea dominantă ungară” este protejată de măsuri de discriminare pozitivă. În acest context, au fost apreciate unanim sintezele studiilor sociologice prezentate de prof. univ. dr. Radu Baltasiu referitoare la slăbirea comunităţii româneşti din judeţele Harghita şi Covasna şi la managementul minorităţilor în România. Participanţii la aceste întâlniri au adoptat Memorandumul FCRCHM care va fi înaintat Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României şi instituţiilor UE, prin care se solicită elaborarea unei strategii speciale pentru protejarea şi afirmarea identităţii naţionale a comunităţilor româneşti numeric minoritare din judeţele Harghita, Covasna şi parţial Mureş.
Din dezbateri a rezultat faptul că, în perioada postdecembristă, a lipsit o viziune înţeleaptă a guvernanţilor din Bucureşti, pentru rezolvarea unor probleme în favoarea românilor numeric minoritari, politicienii nefăcând altceva decât să-i dezbine pe românii din aceste judeţe. S-a cerut instituţiilor statului să îşi facă datoria în zonă, iar administraţiei publice centrale de la Bucureşti să finanţeze asociaţiile româneşti, aşa cum se întâmplă cu cele maghiare, care primesc bani şi din partea statului ungar. A fost prezentată, totodată, o privire critică asupra atitudinii autorităţilor statului român, a partidelor politice şi a organizaţiilor civice în faţa provocărilor antiromâneşti, separatiste şi destabilizatoare. S-a cerut, din nou, interzicerea finanţării din bani publici, sau orice altă formă de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau a acţiunilor de orice natură care contravin intereselor naţionale ale poporului român, constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri; sancţionarea cu pierderea mandatului în cazul primarilor care refuză să poarte eşarfa tricoloră la manifestările prevăzute de legislaţia românească; sancţionarea cu pierderea mandatului şi/sau dizolvarea consiliilor locale atunci când Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării sau instanţa de judecată constată că acestea au discriminat populaţia românească sub orice formă.
În final s-a aprobat aderarea la Forum a încă cinci organizaţii – respectiv Asociaţia culturală „Constantin Romanu-Vivu” din Tg. Mureş, Despărţământul Astra Buzăul Ardelean, Societatea culturală „Alexandru Papiu Ilarian”, Asociaţia „Suflet Românesc” din Tg. Secuiesc, Asociaţia „Voievozii Munţilor” din Vâlcele şi Filiala Mureş a Asociaţiei Cultul Eroilor „General Ştefan Guşă”. Numărul ONG-urilor membre ale Forumului se ridică astfel la 39.
S-a constituit, totodată, Consiliul ştiinţific şi de onoare al Forumului, s-au ales noi membri în Consiliul Director al FCRCHM, realizându-se o revigorare a conducerii prin alegerea unor intelectuali tineri, cărora le revine responsabilitatea gestionării corespunzătoare a noilor provocări, mult mai subtile şi conexate la situaţia geopolitică din zonă, prin elaborarea unei strategii adecvate, care să includă atât rezolvările conceptuale, cele de comunicare şi cele practice, cât şi deblocarea dialogului cu reprezentanţii comunităţii maghiare, pe temele de fond ale normalizării climatului de convieţuire interetnică. S-au acordat un număr de distincţii PRO HONORE şi LAUDATIO unor personalităţi din cele trei judeţe, dar şi din ţară, care au sprijinit activitatea Forumului în primul său deceniu de activitate şi au contribuit la cunoaşterea şi cercetarea aspectelor din zonă.
Au urmat dezbaterile pe temele ordinii de zi, marcate de punctările când inspirate, când sarcastice ale preşedintelui executiv. În cadrul lucrărilor Forumului s-a lansat volumul aniversar (860 de pagini) Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în slujba dăinuirii neamului românesc în Transilvania: 2005-2015 şi volumele Ungaria – lungul drum spre Trianon de Ioan Cismaş şi Profesioniştii noştri: Valer Dorneanu la 70 de ani.
M. GROZA
