Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Problemele cu care se confruntă românii din judeţele Harghita şi Covasna, la fel şi cei din comunităţile istorice ale României, sunt urmarea politicii de la Bucureşti, care nu reuşeşte, în ultimele decenii, să aibă o conduită coerentă şi o strategie pentru aceştia, nemaivorbind de un obiectiv de ţară. Ele sunt influenţate, fără doar şi poate, cel puţin în Bazinul Carpatic, şi de politica externă a Budapestei, susţin lectorii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului.
„Care sunt motivele pentru care, spre exemplu, Ungaria alocă 100 de milioane de euro pentru diaspora ei, care sunt motivele pentru care premierul Ungariei vine în Transilvania şi se plimbă pe aici ca şi cum ar umbla prin frigiderul din propria casă, şi, prin comparaţie, diplomaţia noastră de foarte multe ori nici măcar nu-i vizitează pe românii din comunităţile istorice sau este lipsită de reacţie? Explicaţia, probabil cea mai facilă, ar fi calitatea foarte proastă a multora din Ministerul Afacerilor Externe, lipsa de interes şi lipsa de preocupare”, explică, în stilul cu care ne-a obişnuit, jurnalistul Dan Tănasă. Că adevăr grăieşte, ne confirmă realitatea binecunoscută din Harghita şi Covasna, precum şi declaraţiile reprezentanţilor românilor din comunităţile istorice şi din diaspora. Din nefericire, toate acestea ne afectează ca naţiune, ca ţară şi, evident, ne pune într-o poziţie delicată.
La Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului s-a reclamat, de aproape un deceniu şi jumătate, absenţa autorităţii statului român în Harghita şi Covasna, s-a cerut înfiinţarea unei structuri, la nivelul Guvernului României, având ca principal obiectiv respectarea drepturilor şi protejarea identităţii culturale şi individuale ale comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi combaterea discriminării pe criterii etnice a românilor numeric minoritari în zonă. Şi nu în ultimul rând, până în urmă cu câţiva ani, finanţarea proiectelor civice, culturale şi religioase de la bugetul central – esenţiale pentru păstrarea identităţii naţionale – a lipsit. S-a reclamat deseori, fără rezultat şi lipsa unei strategii economice pentru această zonă.
În ceea ce priveşte situaţia demografică din Harghita şi Covasna, cercetătorii români au identificat cel puţin două paliere de lucru: perspectiva culturală diferită la români şi la maghiari în ceea ce priveşte maternitatea şi declinul demografic al României, la nivel naţional. Vom aborda cu precădere acest subiect, în condiţiile în care despre toate celelalte a curs multă cerneală.
„Scopul politicii externe a Ungariei: resuscitarea biopoliticii maghiare, în scopul reinstaurării demografiei maghiare în Bazinul Carpatic”
Politica demografică în cele două judeţe Covasna şi Harghita este influenţată nu doar de cea a României, a cărei populaţie scade accelerat, ci, indubitabil, şi de cea a Executivului de la Budapesta, susţin lectorii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului şi cercetătorii care au aprofundat subiectul.
Profesorul universitar dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a explicat că, în vreme ce autorităţile ungare şi oamenii lor de ştiinţă sunt preocupaţi de „resuscitarea etnopoliticii” promovată, în perioada 1936-1941 de experţi maghiari precum Andrei Korponay şi Paul Vida, care scriau, la vremea respectivă, că „motivul pentru care s-a pierdut Transilvania s-a datorat demografiei românilor şi demografiei slavilor”, monitorizaţi îndeaproape de Ministerul Afacerilor Externe român din perioada interbelică, România pare să nu observe ce se petrece pe teritoriul ei şi în jur, în ciuda declinului demografic pe care îl înregistrează la nivel naţional. („Husz millió Magyart” – „Ne trebuiesc 20 de milioane de unguri”), publicată în 1941 de „Magyar Nemzetbiologiai Intézet” (Institutul maghiar de politică etnică), respectiv „Magyar Karpatmedencét” („Bazinul Carpaţilor trebuie să fie locuit de Unguri”), apărut în sept. 1941 în revista Kárpátmedence (Bazinul Carpaţilor).
„Biopolitica”, arăta Korponay, are ca scop „înmulţirea sănătoasă”a maghiarilor, în sensul reproducerii lor etnice, „fără amestecuri”, „căci ne putem oare imagina ca Transilvania sau teritoriile de Sud să rămâie din nou ale noastre, atât timp cât poporul român şi cel al Slavilor de Sud îşi vor menţine avantajul de spor actual?”
„Pentru maghiari, autorităţile şi oamenii lor de ştiinţă sunt foarte preocupaţi de reproducerea etnică – ei aşa o numesc, am citat experţii lor –, în timp ce românii au un comportament cultural democratic. Pentru noi, copilul este o valoare în sine şi nu gândim copilul ca să-l dăm statului. Ei, practic, concep copii pentru ţara maghiară. Din acest punct de vedere, ei se integrează foarte uşor în geopolitica Bazinului Carpatic al Ungariei şi, din această perspectivă, tot sprijinul pe care Guvernul ungar îl dă familiilor maghiare nu este unul strict pentru natalitate, ci pentru statul ungar. Trebuie să înţelegem că demografia acestui loc este ataşată la o geopolitică, din care România este complet absentă”, a explicat prof. univ. dr. Radu Baltasiu.
În esenţă, politica externă a Budapestei este să oprească declinul demografic maghiar în Bazinul Carpatic până în anul 2030. Astfel, în 2011, a fost demarată politica de stopare a procesului de scădere a populaţiei, un proiect despre care unii cercetători afirmă că ar fi puţin fezabil, în condiţiile în care „cultura unui teritoriu nu poate fi controlată”. Anul trecut, Guvernul condus de Viktor Orbán a declarat 2018 „Anul familiilor maghiare de peste hotare”, care are cel puţin două subproiecte mari în zona demografică: „Cordonul Ombilical” şi „Obligaţiunile de bebeluş”, subproiecte în care executivul ungar investeşte anual câteva sute de milioane de euro. Timid, rezultatele politicii identităţii naţionale maghiare devin vizibile, Secretariatul de Stat Ungar afirmând, anul trecut: „se pare că am reuşit să schimbăm percepţia tinerilor despre copii şi despre maternitate”. Potrivit unei ştiri difuzată săptămâna trecută, pe lângă facilităţile acordate până în prezent, familiile cu trei copii sunt scutite de datorii, de dobânzi şi primesc subvenţii.
„Se pare că maghiarii au conştientizat la cel mai înalt nivel în ce constă maternitatea, deci demografia. Guvernul ungar acţionează prin măsuri care depăşesc cu mult în complexitate, amploare şi subtilitate nu numai acţiunile României în domeniu, dar şi paradigma de punere a problemei la nivelul societăţii civile româneşti, aflată într-o vacanţă prelungită în ceea ce priveşte prăbuşirea demografică. Ungaria acţionează prin măsuri economice, culturale, de asistenţă socială a familiei, au programe destinate creşterii maternităţii în spitale, de educare a asistentelor medicale”, a detaliat prof. univ. dr. Radu Baltasiu.
Statul ungar investeşte serios şi în dezvoltarea economică a zonei formată din judeţele Harghita, Covasna şi parţial Mureş, având pentru anul în curs un buget de 25 de miliarde de forinţi (peste 77 de milioane de euro), potrivit agenţiei publice de presă maghiară MTI, reprezentând „jumătate din totalul banilor trimişi de Budapesta pentru programe de dezvoltare economică din afara graniţelor Ungariei”!?!
Lăudabilă iniţiativă şi de salutat. Tentant şi de urmat, dacă cercetătorii români nu ar fi demonstrat în mai multe studii efectuate în ultimii ani, indirect şi ultimul citat al paragrafului anterior, că toate finanţările şi maniera în care le face statul ungar în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş au ca finalitate şi slăbirea comunităţii româneşti „prin instrumentalizarea comunităţii maghiare prin factori de presiune geopolitică”.
„Complexul comportamentului natalist vine cu nişte politici educaţionale administrative care vor genera tensiuni aici (în Harghita şi Covasna – n.a.)”, atenţionează prof. univ. dr. Radu Baltasiu. „Poate că, până la urmă, statul român îşi va aminti că are nişte îndatoriri aici, poate va veni o vreme în care România va începe să facă şi ea geopolitică şi prima componentă a geopoliticii, pe care prietenii noştri unguri au descoperit-o, este familia”, a punctat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.
De partea cealaltă, începând din 1990 încoace, statul român nu a avut o politică privind maternitatea – abia acum s-a aprobat întocmirea politicii demografice a României – şi nu vorbeşte despre stâlpul demografiei, care este mama. Singura localitate din ţară care are o politică de suport a maternităţii este Bucureştiul, care oferă, la iniţiativa primarului general, un sprijin destul de important mamelor, şi nu numai financiar. Nu trebuie uitat, însă, că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, Bucureştiul are cea mai dinamică demografie din ţară şi cea mai dinamică economie a ţării, 60% din produsul intern brut circulând în Capitala statului român.
Cauza Budapestei, în clivaj cu interesul naţional al României
Politicile statului ungar aplicate în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş comprimă sentimentul naţional al românilor din această zonă, care reprezintă, ne place sau nu, majoritatea naţională. Din raţiuni mai puţin cunoscute şi înţelese la nivelul omului simplu, uneori şi statul român descurajează cultura identităţii naţionale, prin discriminări pozitive, legi interpretabile care se soldează cu reducerea la zero a prezenţei etnicilor români din Covasna şi Harghita în majoritatea instituţiilor administraţiei publice locale şi judeţene, dar şi recentei Ordonanţe de Urgenţă privind Codul administrativ al României, care practic elimină posibilitatea românilor de a mai avea reprezentanţi în administraţia publică locală şi de a se exprima în limba lor maternă, care este limba oficială a statului.
„Dacă conexăm fondurile date de Guvernul ungar pe geopolitica Bazinului Carpatic şi comportamentul lor administrativ, observând şi lipsa de finanţare de către Bucureşti a comunităţii româneşti de aici, nu putem decât să remarcăm că finalitatea este ancorarea Bazinului Carpatic, prin intermediul politicilor pronataliste maghiare, la geopolitica Ungariei. În secolul XXI nu mai poţi să intri cu tancurile în Transilvania, în condiţiile în care suntem, teoretic, aliaţi, dar poţi să recucereşti un teritoriu prin demografie. Din această perspectivă, România riscă să nu mai aibă niciun fel de suveranitate aici. (…) Şi dacă nu ne trezim, vom ajunge, mi-e teamă, să fim cum e Grecia cu Turcia în Cipru, Harghita-Covasna riscă să ajungă un Cipru. Ei au complexul Trianonului, (…) au impresia că au pierdut pe nedrept atunci. Atâta timp cât ei falsifică datele istorice, vor trăi cu acest complex la infinit. Până acum le-am tot menajat acest complex, ar fi singura explicaţie pentru care Bucureştiul tot dă înapoi, sperând că, nerăspunzând acestui complex resentimentar, se aşează lucrurile, dar eu cred că ne îndreptăm către o resurecţie a sentimentului identitar românesc şi cu cât acesta se va face într-un timp mai scurt, cu atât el va fi mai greu de gestionat”, a conchis directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.
Este arhicunoscut că românii din judeţele în care maghiarii sunt numeric majoritari în România au fost abandonaţi ani de-a rândul, deşi şi-au făcut cunoscute problemele prin rezoluţiile anuale ale Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, unica platformă de dezbateri pentru românii din Harghita, Covasna şi Mureş, din comunităţile istorice care formează centura de aur din jurul frontierelor României, neglijaţi la rândul lor şi din diaspora economică, unde de doi ani încoace se nasc mai mulţi copii decât în ţară.
În ultimii 4-5 ani, în urma discuţiilor şi propunerilor argumentate şi bine documentate ale asociaţiilor româneşti din zonă, Guvernul României, prin Secretariatul său General, derulează câteva proiecte care au ca principal scop afirmarea identităţii naţionale, promovarea şi dezvoltarea limbii române şi a tradiţiilor din zona Covasna şi Harghita. Anul acesta sunt 18 proiecte care se bucură de finanţare de la bugetul de stat şi, chiar dacă ele acoperă modest necesităţile identitare din zonă, este mult mai mult decât au făcut guvernările anterioare.
Cea de-a XVII-a ediţie a Universităţii de Vară cu tema „România şi românii din jurul României, în primul an după Centenar”, care s-a desfăşurat în perioada 12-17 august la Complexul Naţional Sportiv Izvoru Mureşului, a fost unul dintre proiectele sprijinite de Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului. Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din centrul şi sud-estul Europei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
DANIELA MEZEY
