Abonamente în format PDF

Cu doar 16 lei/lună (150 de lei/an) puteți avea
în căsuța dvs. de e-mail ziarul nostru în format PDF.
Detalii la informatiahr@gmail.com.


Tánczos Barna: Este nevoie de informare la nivelul publicului, de conştientizare, de mers din poartă în poartă, astfel încât populaţia să înţeleagă importanţa colectării selective a deşeurilor | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 12 aprilie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Tánczos Barna: Este nevoie de informare la nivelul publicului, de conştientizare, de mers din poartă în poartă, astfel încât populaţia să înţeleagă importanţa colectării selective a deşeurilor
Tánczos Barna: Este nevoie de informare la nivelul publicului, de conştientizare, de mers din poartă în poartă, astfel încât populaţia să înţeleagă importanţa colectării selective a deşeurilor

Tánczos Barna: Este nevoie de informare la nivelul publicului, de conştientizare, de mers din poartă în poartă, astfel încât populaţia să înţeleagă importanţa colectării selective a deşeurilor

Ministrul Mediului a mai spus că pentru a creşte gradul de colectare selectivă a deşeurilor este nevoie şi de companii serioase, un astfel de exemplu fiind societatea de salubritate din zona Ciuc

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna, a apreciat joi, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la un punct de colectare selectivă a deşeurilor din Miercurea Ciuc, activitatea companiei de salubrizare Eco-Csík, care „e un exemplu cum poate autoritatea publică locală să se organizeze fără să implice eventual companii private”.

„În zona Ciucului, majoritatea autorităţilor publice locale lucrează cu această companie, care este în proprietatea UAT-urilor. Este o companie care prestează servicii profesioniste, o companie care poate să preia de fiecare dată doleanţele şi obiectivele autorităţii publice locale şi au fost preîntâmpinate acele blocaje sau acele dispute, chiar şi în instanţă câteodată, care apar mai ales în marile oraşe unde autoritatea publică locală şi prestatorul de servicii, salubristul, ajung în instanţă ori din cauza preţului, ori din cauza condiţiilor contractuale nerespectate de salubrist”, a declarat ministrul Mediului.

Acesta a precizat că în ţară astfel de exemple pozitive sunt „relativ puţine”, însă la nivelul ministerului se face în momentul de faţă „un bilanţ practic al situaţiilor de genul acesta”. „Directiva sau regulamentul pe care se merge la nivelul Uniunii Europene este asigurarea unei pieţe concurenţiale. În România, din păcate, aceste reguli au dus la foarte multe dezbateri, dispute, inclusiv în instanţe, între autoritatea publică locală şi prestatorii de servicii”, a spus Tánczos Barna.

De asemenea, acesta a declarat că astfel de companii vor fi susţinute prin Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, astfel încât să fie eficiente. „Vom veni în susţinerea sistemelor existente, în completarea acestora cu instalaţii de sortare, instalaţii de realizare de biomasă, astfel încât ele să fie mai eficiente, astfel încât devierea de la groapă să fie cât mai mare la nivel naţional. Recunosc că sunt subiectiv în privinţa acestei companii, pentru că sunt beneficiarul direct al acestor servicii, inclusiv în zona rurală realizează un indicator de aproape 20% de deviere de la groapă, ceea ce este o performanţă chiar şi la nivel naţional. În zona rurală sunt foarte puţine companii care reuşesc acest lucru. Este nevoie de companii serioase”, a afirmat ministrul.

Totodată, demnitarul a spus că „este nevoie de informare la nivelul publicului, de conştientizare, de mers din poartă în poartă, astfel încât beneficiarii acestor servicii să înţeleagă importanţa colectării selective, importanţa protejării mediului înconjurător şi practic a reducerii costurilor, pentru că mai devreme sau mai târziu prin aceste sisteme trebuie să implementăm principiul poluatorul plăteşte,astfel încât, dacă faci colectare selectivă, costurile tale cu depozitarea deşeurilor să fie cât mai mici”. „Încet-încet trebuie să ajungem la sisteme inteligente prin care la nivelul fiecărui beneficiar putem contoriza cantitatea deviată de la groapă, adică colectată selectiv – hârtie, plastic, biodegradabil – şi cantitatea care ajunge la groapă. Cantităţile care ajung la groapă să fie taxate, cele care ajung înapoi în economia circulară să fie scutite de orice taxă. Este un scenariu idealist, dar este direcţia în care trebuie să ne îndreptăm”, a spus ministrul.

În ceea ce priveşte gradul de colectare selectivă la nivel naţional, Tánczos Barna a spus că este „un mozaic”, cu judeţe care au rate de colectare selectivă ridicate, iar altele nu au nici măcar un serviciu de salubritate funcţional.

„Avem, inclusiv în capitală, situaţii când oamenii vor să facă colectare selectivă, se pune separat plasticul, hârtia şi vine salubristul şi le amestecă, sunt inacceptabile. Mai ales în capitală şi tocmai de aceea eu doresc  să le arăt exemplele pozitive din ţară. Să le arătăm că mediul rural, oraşele mici, chiar şi oraşele mari reuşesc această performanţă”, a conchis ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor.

În momentul de faţă, gradul de colectare selectivă a deşeurilor în Miercurea Ciuc este de 21%, iar primarul doreşte să crească această rată

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a declarat la rândul său că în perioada următoare se vor face demersuri pentru întărirea societăţii de salubritate Eco-Csík, în primul rând pentru a putea creşte gradul de colectare selectivă a deşeurilor. Potrivit acestuia, în momentul de faţă 21% din deşeurile colectate se reciclează, faţă de nivelul pe plan naţional care este de 3-4%. Totuşi, acesta a spus că fără colectare selectivă depozitarea „costă enorm”.

Acesta a explicat că se intenţionează ca în zonele unde sunt preponderent case să crească ritmicitatea colectării, deoarece doar o mică parte din deşeuri se colectează selectiv. Totodată, se doreşte ca în aceste zone să fie amplasate „puncte de colectare mult mai corect dimensionate şi mai civilizate”, pentru ca permanent să poată fi depuse deşeuri colectate selectiv.

De asemenea, a mai spus Korodi Attila, tot pentru a întări capacitatea companiei de salubritate, va fi depus un proiect spre finanţare în cadrul Programului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, pentru a fi montate puncte de colectare inteligente, pentru a nu mai fi distruse, cum se poate observa acum în anumite zone.

Însă, a precizat primarul, „fără campanii de comunicare şi de a aduce comunitatea din oraş alături de aceste direcţii nu vom mai putea creşte procentele de reciclare”.

Edilul a mai declarat că trebuie întărită capacitatea firmei respective pentru a putea participa la licitaţia de colectare selectivă a deşeurilor ce va fi organizată în cadrul proiectului european „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Harghita”.

„Mai avem o problemă majoră. (…) Noi avem o companie publică. Dar judeţul Harghita are un proiect european care va redimensiona totalmente modalitatea de colectare. Va fi licitaţie pentru depozitul de deşeuri de la Remetea. Totodată, va fi licitaţie pentru colectarea deşeurilor din toate localităţile care sunt arondate la proiect. Şi astfel, din păcate (…) compania noastră publică probabil va trebui să participe la o licitaţie. Asta este o problemă majoră. În loc să delegăm acest serviciu în continuare, folosind infrastructură mult mai bine dezvoltată, cu capacităţi de colectare, de sortare etc., va trebui să participăm la o licitaţie cu o companie publică alături de alte şi alte firme. Aceste licitaţii din păcate, din experienţa noastră, poate să aducă întârzieri şi de 3-4 ani de zile până la momentul semnării contractului din cauza diferitelor procese care vor fi, dar poate să aducă şi preţuri de dumping, care după aceea să nu mai poate să acopere cheltuielile reale cu care se confruntă colectarea deşeurilor. De aceea noi vom întări (…) compania publică Eco-Csík, ca să poată să fie parte la licitaţii. Şi sperăm, totuşi, că la nivelul Guvernului va exista încă o dezbatere în sensul acesta: ce facem cu companiile publice care sunt mult mai eficiente.”, a conchis Korodi Attila.

În momentul de faţă, în municipiul Miercurea Ciuc sunt 21 de puncte de colectare selectivă. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.