Sute de hectare cultivate cu porumb pentru siloz distruse de urşi | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 24 octombrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Sute de hectare cultivate cu porumb pentru siloz distruse de urşi
Sute de hectare cultivate cu porumb pentru siloz distruse de urşi

Sute de hectare cultivate cu porumb pentru siloz distruse de urşi

  • La sfârşit de septembrie, fermierii harghiteni sunt puşi în situaţia de a găsi surse suplimentare pentru asigurarea nutreţului necesar animalelor în sezonul rece

Producătorii care cultivă porumbul de siloz pentru asigurarea bazei furajere a animalelor au avut un an destul de greu din cauza urşilor, producţiile fiind compromise între 20 şi 70%.

„La nivelul judeţului Harghita s-au înregistrat multe cereri de constatare a pagubelor şi de despăgubire, cereri depuse de producători şi crescători de animale la primării, autorităţile convocând întrunirea Comisiei de Constatare. În cazul culturilor de porumb pentru siloz, vorbim despre aproximativ 350-400 de hectare cultivate distruse complet de urşi”, precizează Romfeld Zsolt, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Harghita.

Marea problemă, arată specialistul, este că fermierii s-au bazat pe producţia planificată, care ajunge în Harghita, în funcţie de condiţiile locale, la minimum 50 de tone la hectar (t/ha) şi creşte la maximum 80 de t/ha, în prezent ei reuşind să recolteze doar 20-30 de tone de porumb pentru siloz la hectar, înregistrând o pierdere de circa 40% din recolta realizată şi o mulţime de probleme în privinţa asigurării bazei furajere.

„Cum recolta de porumb siloz a fost compromisă, hrana animalelor pentru sezonul rece trebuie asigurată din alte surse. Avem fân, dar nu este acelaşi lucru, fiindcă, neavând suculent, vacile nu vor avea producţie de lapte. Furajarea influenţează major producţia de lapte a acestora. În consecinţă, nu va putea fi pus în valoare potenţialul lor productiv”, explică directorul Romfeld Zsolt.

Bartalis Attila este un fermier cunoscut în comuna natală Cârţa. Deţine o fermă de vaci de lapte şi cultivă anual peste 50 de hectare cu porumb pentru siloz, ca să asigure hrana animalelor în sezonul rece. Anul acesta, mai mult ca în cei precedenţi, urşii i-au făcut pagube uriaşe, distrugându-i aproximativ 60% din recolta de porumb siloz.

„În primele zile din august, porumbul a început să facă boabe. Peste o săptămână urşii au început să mănânce ştiuleţii de pe marginea lanului, iar în 15 august au intrat în mijlocul acestuia şi nu au mai ieşit decât noaptea, până la pârâu şi înapoi. Mi-au distrus 400 de tone de porumb pentru siloz, paguba mea este de peste 200.000 de lei, iar despăgubirile de la stat nu vor acoperi nici 40% din ce-am cheltuit. Am 50 de ani şi trăiesc aici de când m-am născut. Când eram copil, am văzut urşi doar în pădure, nu şi în sat ori în culturile oamenilor. Era porumb şi în cooperativa agricolă, dar urşii nu se apropiau de localitate. Acum este dezastru, anul acesta între 30 şi 50 de urşi au coborât, au rămas în culturile din comuna Cârţa şi au distrus porumbul; în jur de 20 au fost numai la mine. Acum trebuie să cumpăr porumb siloz pentru animale din altă parte. Am lucernă şi fân, dar nu e totuna, iar producţia de lapte va fi mult mai mică”, ne povesteşte dl Bartalis Attila.

Dacă urşii distrug culturile de porumb, nu numai producătorii autohtoni pierd, ci şi statul: pe de o parte, fiindcă trebuie să plătească pagubele produse de animalele sălbatice, aşa cum s-a angajat prin lege, iar pe de altă parte, va fi nevoit să cumpere o cantitate mai mare de lapte din străinătate, la un preţ considerabil mai ridicat decât cel practicat de producătorii români, în condiţiile în care România achiziţionează anual în jur de 40% din necesarul de lapte din afara ţării.

Gardurile electrice cu care fermierii îşi împrejmuiesc culturile nu mai reprezintă de bună vreme un obstacol insurmontabil pentru urşi. Sălbăticiunile s-au obişnuit să sape gropi şi să treacă pe sub ele; numai că, odată ajunşi dincolo de gard, nu se mai pot întoarce pe acelaşi drum şi fac prăpăd în culturile agricole, cu precădere în lanurile de porumb, unde nu lasă măcar un ştiulete, de prăsilă.

Cerealele de toamnă şi de primăvară, recoltate în proporţie de 95-98%

Potrivit datelor centralizate de specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Harghita, producţiile medii înregistrate la finalul celei de-a treia decade a lunii septembrie în judeţ sunt de 3,5 tone la hectar (t/ha) la grâul de toamnă, în jur de trei tone la hectar la culturile de primăvară: secară, triticale şi orz, la orzoaica de primăvară – 2,7 tone la hectar, iar la ovăz 2,6 tone la hectar.

„Nu sunt producţii exagerate, dar nici foarte mici, în condiţiile meteorologice ale anului 2021, având în vedere că ne-am confruntat cu precipitaţii abundente în prima jumătate a verii până la mijlocul lunii iulie, urmate de secetă, înregistrându-se un deficit de aproximativ 100 de litri/metrul pătrat, comparativ cu media multianuală la sfârşit de iulie-început de august”, menţionează directorul Romfeld Zsolt.

Producătorii agricoli speră să obţină o producţie bună la sfeclă de zahăr, aflată încă în vegetaţie, recoltându-se mai târziu, atunci când temperatura atmosferică diurnă scade până la valori medii de 4-6 grade Celsius.

În prezent se lucrează la eliberarea terenului şi la pregătirea acestuia pentru însămânţarea prin arat, precum şi la pregătirea patului germinativ. Suprafaţa prognozată să fie însămânţată cu grâu de toamnă pentru anul 2022 va rămâne, ca şi anul acesta, în jur de 14.000 de hectare.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.