Sute de hectare cultivate cu cartofi şi grâu, sub apă; pierderile sunt însemnate | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 18 octombrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Sute de hectare cultivate cu cartofi şi grâu, sub apă; pierderile sunt însemnate
Sute de hectare cultivate cu cartofi şi grâu, sub apă; pierderile sunt însemnate

Sute de hectare cultivate cu cartofi şi grâu, sub apă; pierderile sunt însemnate

Unele dintre cele mai mari culturi de cartofi şi de grâu din judeţ, întinse pe sute de hectare în Ciucul de Jos, sunt grav afectate de ploile care nu au contenit de două luni. Producători din zonă spun că pierderile variază între 50 şi 100 la sută şi, dacă precipitaţiile nu se vor opri, vor fi nevoiţi să-şi „închidă cu totul” afacerile

Dacă anul trecut a fost, potrivit specialiştilor, unul „ideal pentru aproape toate culturile agricole” şi în special pentru cartof, care rămâne cultura de bază în Harghita, pseudo-vara lui 2018 s-a instalat cu întreg cortegiul de nenorociri care puteau să se abată asupra producătorilor agricoli. Ploile zilnice, umiditatea care a atins cote maxime şi ceaţa din zori au favorizat instalarea bolilor, băltirea apei pe suprafeţe mari, acoperind culturile şi compromiţând recoltele. Agricultorii susţin că este „cel mai capricios” an din ultima jumătate de secol.

„Anul acesta a fost cel mai capricios. Lucrez de 40 de ani în agricultură, am vorbit cu colegi cu 45 de ani vechime, aşa ceva nu au văzut. Cea mai capricioasă a fost luna iunie, când media precipitaţiilor a fost de 216 litri/metru pătrat (l/mp), chiar 303 l/mp în zona Gheorgheni, faţă de media multianuală a lunii care este de 95 de l/mp. Avem probleme cu băltirea, cu putrezirea şi, implicit, vom avea pierderi mari de recoltă”, a declarat directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură (DA) Harghita, ing. Török Jenő.

Potrivit sursei citate, au fost inventariate, până în prezent, circa 200 de hectare, unde apa stagnează între rânduri „de mai multe zile, chiar săptămâni” în Ciucul de Jos, în comunele Sânmartin, Cozmeni şi Tuşnad Sat. Mana cartofului a afectat, mai mult sau mai puţin, culturile din întreg judeţul. Cât despre recoltare, nici vorbă până nu încetează ploile şi nu se zvântă pământul, ca să poată intra utilajele agricole.

Statisticile relevă că din cele 30 de zile ale lunii iunie, în 23 a plouat, iar luna iulie s-a înscris în aceleaşi tipare. A continuat să plouă, mai puţin cantitativ decât în luna precedentă, dar peste mediile multianuale. De pildă, în luna lui Cuptor, când soarele ar fi trebuit să fie stăpân pe bolta cerului, în Ciucul de Jos a plouat 129 de l/mp, în Ciuc – 104 l/mp, în zona Odorhei – 126 l/mp, mai puţin – 62 l/mp – în zona Gheorgheni.

„Dacă luăm lunile iunie şi iulie, cumulate, atunci media precipitaţiilor căzute ajunge la 386 l/mp în unele locuri, de exemplu în Ciucul de Jos. (…) Am avut zile când în 24 de ore, sau numai în 2-3 ore, au căzut 40-50 de l/mp de apă, cel puţin trei astfel de cazuri am avut. În plus, din 61 de zile (iunie şi iulie – n.a.) în jur de 41-42 de zile au fost cu precipitaţii, iar în zilele în care nu a plouat, dimineaţa era ceaţă, deci condiţii favorabile producerii bolilor în general şi în special pentru mana cartofului”, a explicat directorul executiv al DA Harghita.

În teritoriu, problemele sunt multe şi grave.

„S-a rupt şi ultimul fir. De două luni plouă zilnic, grâul este în apă, a încolţit, cartofii sub apă înaltă de 30 de centimetri aproape în întregime, pute şi pământul, iar de recoltat nu se poate, nici dacă se face timp frumos în viitorul apropiat. Nu mai putem să facem nimic, aşteptăm şi ne rugăm lui Dumnezeu să facă timp frumos şi căldură mare. Avem pierderi de 60 până la aproape 100%, cele mai mari la cartof. Eu de 45 de ani fac agricultură, dar aşa ceva nu am mai văzut, nici cei mai bătrâni nu au apucat aşa vreme”, a povestit producătorul Vitos Ladislau din Cozmeni.

Problema care îl macină zi de zi, a continuat acesta, este că nu ştie dacă banii din recolta diminuată drastic îi vor ajunge să achite până la sfârşitul anului pesticidele şi îngrăşămintele, achiziţionate pe datorie.

Keresztes Venczel este un producător cunoscut în ţară şi de importatori din străinătate, obişnuiţi să cumpere anual de la el cartofi de consum şi pentru chips-uri. La Sânmartin a cultivat cartofi pe 100 de hectare şi grâu pe aproximativ 200 de hectare.

„Jumătate din producţie s-a dus deja. Am făcut tratamente contra manei  dimineaţa, iar după-amiază, ploaia a spălat totul. Acum, vrejii sunt arşi, iar paguba va fi foarte mare în Ciucul de Jos; la mine, deja am pierdut în jur de 50% la cartofi. Zece la sută din grâu e încolţit în spic şi fenomenul continuă. Şi dacă nu putem să recoltăm, nu putem vinde nimic. Dacă mai plouă, pot să închid totul. Niciodată nu am păţit aşa ceva”, a afirmat producătorul.

Se fac eforturi mari pentru combaterea manei, unii cultivatori au reuşit să salveze culturile de pe anumite parcele; nu şi pe cele de pe terenurile cu drenaj slab, unde nu s-a putut intra cu maşinile pentru tratamente. Cei care au reuşit să stăpânească atacul de mană vor avea o producţie bună; ceilalţi se vor alege cu o producţie mică, susţin specialiştii.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita le recomandă producătorilor care au cultivat soiuri târzii „să continue tratamentele contra manei”, iar la soiurile timpurii, în special la cele atacate de mană, „să treacă la întreruperea mecanică sau chimică a vegetaţiei, ca sporii din frunze să nu pătrundă în tuberculi, să-i putrezească”.

„Dar avem o speranţă, sunt semne că va fi un preţ mai bun. Sunt solicitări pentru cartoful timpuriu la un preţ mai bun decât în ultimii trei ani, când nu am vândut nici un kilogram cu mai mult de 50 de bani”, a conchis ing. Török Jenő.

Din cauza preţurilor mici înregistrate la valorificarea recoltei, suprafaţa cultivată cu cartofi scade de la un an la altul în Harghita, în prezent fiind de aproximativ 7.500 de hectare, faţă de 14.700 de hectare în urmă cu un deceniu.

În ceea ce priveşte celelalte culturi, se înregistrează probleme la cereale, unde există în continuare riscul încolţirii în spic şi al scăderii calităţii de panificaţie, la unele soiuri şi pe anumite parcele, în condiţiile în care sunt întârzieri la recoltare, din cauza precipitaţiilor.

Veştile bune vin din pomicultură. Anul acesta nu s-au înregistrat îngheţuri târzii, care să afecteze pomii înmuguriţi şi în floare, iar recoltele de mere şi prune se arată bogate.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.