Subcetate – comuna Dumitrilor

octombrie 26, 2018 in Societate

Subcetate, una dintre cele mai vechi aşezări de pe Mureşul Superior, se întinde pe o suprafaţă de 5.166 de hectare, în nordul judeţului. Comuna a fost supranumită „a Dumitrilor”, pentru că, potrivit tradiţiei, primul născut era botezat Dumitru sau Dumitra, iar familiile în care nu exista un astfel de prenume se puteau număra pe degete

Acolo trăiesc astăzi 1.860 de suflete, oameni harnici, păstrători ai tradiţiilor strămoşeşti, aşezaţi în 850 de gospodării risipite în satele Subcetate – reşedinţa comunei – Călnaci, Duda şi Filpea. Majoritatea sătenilor sunt români (91,21%), ortodocşi, care convieţuiesc împreună cu etnici maghiari şi alte mici comunităţi etnice.

În urmă cu peste un deceniu, un sfert din populaţia comunei purta numele Sfântului ei ocrotitor, Dumitru, iar în 2013 mai mult de 300 de locuitori îşi serbau onomastica în 26 octombrie. Chiar dacă numărul locuitorilor s-a împuţinat considerabil, Subcetate este şi astăzi comuna Dumitrilor, pentru că aici Marele Mucenic este respectat, existând părinţi – puţini, ce-i drept – care îşi mai botează copiii cu numele lui. Din păcate, nu se mai nasc atât de mulţi copii ca odinioară şi o groază dintre fiii şi fiicele satului, Dumitri sau Dumitriţe, au trecut la cele veşnice.

„Şi acum există câte un Dumitru, o Dumitra sau Dumitrina în fiecare casă, măcar unul mort, dacă nu este unul viu. Mai demult erau familii numeroase şi se păstra obiceiul ca numele tatălui să fie purtat de unul dintre feciori şi mulţi de-aici şi-au botezat dintre copii cu numele de Dumitru. Am avut rude, vecini cu numele Dumitru, mulţi am cunoscut. Acum, populaţia din Subcetate este decimată”, povesteşte profesoara Doina Dobreanu din Subcetate.

Potrivit statisticilor deţinute de primăria comunei, astăzi mai trăiesc 83 de Dumitri şi Dumitriţe, reprezentând 4,46% din totalul populaţiei localităţii. Cel mai vârstnic Dumitru are 87 de ani, iar cel mai tânăr nu a împlinit încă doi ani. Trist este că purtători ai acestui prenume care au trecut în viaţa de apoi sunt cu sutele.

De câteva zile, gospodinele forfotesc prin cuhnii, pregătesc zeci de sortimente de prăjituri, cozonaci şi sarmale, iar bărbaţii încing cuptoarele ţărăneşti, unde se vor coace, pe vatra încinsă de jarul rămas după arderea lemnelor, pâinea şi celelalte bunătăţi.

Astăzi este zi de mare sărbătoare la Subcetate. De dimineaţă, toată suflarea se adună la biserica albă şi impunătoare, aşezată, la începutul secolului al XX-lea, sub patronajul Sfântului Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir, în jurul căreia gravitează existenţa întregii comunităţi. A fost ridicată în 1902, în locul primului lăcaş de cult ortodox din Subcetate, o bisericuţă din lemn, care a ars în anul 1899, în ziua de Sfântul Dumitru.

„A fost o enigmă”, ne dezvăluie profesoara Doina Dobreanu, autoarea unei monografii a localităţii, „nu se ştie de ce, a ars imediat după Liturghie. Biserica era neelectrificată, poate a fost o mână criminală, poate a ars de la o lumânare aprinsă, nu se ştie, că nu a rămas nimic din ea. Numai din mărturisirile preotului Elie Câmpeanu, care a fost 15 ani preot, până în 1898, mai ştim ce era acolo, el fiind singurul care a făcut un inventar cu tot ce era în biserică. Această documentaţie se păstrează la Arhivele Statului din Târgu Mureş”.

Biserica din lemn purta numele Apostolilor Mihail şi Gavril, dar fiindcă a ars în ziua de Sfântul Dumitru, noua ctitorie a fost dedicată Marelui Mucenic, Izvorâtor de Mir.

Majoritatea poartă costumul popular tradiţional la Sfânta Liturghie. Soborului de preoţi i se alătură vocile calde ale corului copiilor satului.

„Păstrăm obiceiul vechi de peste un secol, avem un sobor frumos şi în fiecare an ne rugăm pentru toţi Dumitrii şi Dumitrele, fie ei în viaţă sau plecaţi la Domnul. După Sfânta Liturghie mergem în cimitir, să aprindem candele şi lumânări la mormintele celor dispăruţi şi să dăm de pomană săracilor vin, cozonaci şi sarmale, pentru sufletele adormiţilor”, ne spune preotul Marius Traian Ciubucă.

Apoi, de la vlădică până la opincă, se adună la o agapă creştinească, la prăznicarul din curtea bisericii.

„Este un moment de bucurie, de veselie, pentru că Sfântul Dumitru, ocrotitorul Bisericii şi al satului Subcetate, a fost, a rămas şi va rămâne adânc în sufletele noastre, dovadă că foarte mulţi au fost şi încă mai sunt botezaţi Dumitru. Este o bucurie generală, a satului, a întregii comune, vin şi tinerii plecaţi prin ţară sau în străinătate şi am dori ca această tradiţie să o transmitem tinerilor, pentru că ei vor rămâne după noi, să fie vlăstare de cinste pentru comunitatea noastră. De fapt, asta înseamnă hramul, o bucurie a tuturor celor care s-au născut şi au crescut în Subcetate. Eu sunt convins că şi cei care nu sunt prezenţi fizic sunt alături de noi astăzi, cu sufletul şi cu gândul”, rosteşte părintele Ciubucă.

După agapă, fiecare ia drumul către casă. În cele mai multe gospodării, petrecerea continuă, sărbătoriţii întinzând mese îmbelşugate pentru musafirii care vin să-i felicite. „Fiecare mergem pe la rude, la bunici, la părinţi, la fraţi şi la vecinii care îşi serbează onomastica şi petrecem, aşa este obiceiul la noi de Sfântu’ Dumitru”, ne dezvăluie Mariana Sbanca. Iar petrecerile durează până târziu, în noapte.

Subcetate ţine pasul cu vremea

De sute de ani, localnicii se ocupă cu agricultura de subzistenţă, cu prelucrarea lemnului şi cu comerţul. Primarul din Subcetate, Ion Rizea, susţine că ramura de bază este, în prezent, creşterea animalelor, fermele mici, cu până la zece capete de animale, gravitând în jurul celor mai mari, câteva deţinând peste 100 de bovine.

În comună, învăţământul este organizat de la nivelul preşcolar, până la cel liceal şi profesional: trei grădiniţe în satele Subcetate, Călnaci şi Filpea, două şcoli primare la Călnaci şi Filpea şi un liceu la Subcetate, unde se desfăşoară cursuri de zi şi seral, toate autorizate.

Potrivit edilului, în ultimii 6 ani au fost modernizaţi 12 km de drum comunal, a fost extinsă şi reabilitată clădirea căminului cultural, piaţa şi târgul de animale, iar centrul satului Subcetate a fost modernizat. Şi dispensarul uman a fost complet reparat în interior şi adus la standarde actuale.

Conducerea comunei are proiecte îndrăzneţe şi, după cum a afirmat edilul, „există finanţare pentru toate”.

„Pe fonduri europene avem finanţarea asigurată pentru sistemul centralizat de apă, canalizare şi staţie de epurare, o lucrare de peste 3 milioane de euro. Şi tot pe fonduri europene, prin intermediul finanţării Grupului de Acţiune Locală Prietenia Mureş-Harghita, la care noi suntem membri, realizăm un teren de joacă şi recreere la Sărmaş. Pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2 avem finanţarea asigurată pentru modernizarea drumului comunal (DC) 66 pe o lungime de 3,9 km, care va face legătura între satul Subcetate şi drumul european 578. Tot pe PNDL 2 avem reabilitarea şi modernizarea clădirii Liceului Miron Cristea din localitate. Pe PNDL 2 a fost depus de curând şi un proiect pentru reabilitarea dispensarului uman la exterior (acoperiş, termoizolaţie exterioară) şi dotarea cu mobilier medical, aparatură şi instrumentar medical, un proiect care are sorţi de izbândă. Sperăm ca în anul viitor să înceapă toate aceste proiecte”, a conchis primarul Ion Rizea.

De ziua consacrată Sfântului Dumitru, redacţia ziarului Informaţia Harghitei urează un călduros La mulţi ani tuturor celor care astăzi îşi sărbătoresc onomastica!

DANIELA MEZEY