Sub teroarea urşilor

„Avem o problemă de suprapopulare, suntem în punctul zero, nu se mai poate, e pusă în pericol viaţa omului zi de zi; la ora actuală, populaţia nu poate fi reglată decât cu arma în mână în anumite zone”, a declarat comisarul şef adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szép Róbert. Terorizaţi de urşii care se plimbă nestingheriţi pe străzile din Băile Tuşnad, locuitorii şi autorităţile locale, depăşite de situaţie, solicită măsuri radicale

Cum şi de ce s-a ajuns aici?

Problema este mai complexă decât pare. „Am avut un sistem care, cu bune, cu rele, funcţiona. Guvernul tehnocrat, din păcate, a şters totul cu buretele. Retragerea cotelor de intervenţie s-a făcut de pe o zi pe alta şi, pur şi simplu, ne-a lăsat descoperiţi. De 2-3 ani nu se mai intervine cu arma de foc în pădure, aşa că urşii nu se mai sperie”, a explicat, luni, comisarul şef adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), Szép Róbert, la şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU). Potrivit acestuia, renunţarea la orice fel de intervenţie în carnivorele mari „a produs o ruptură foarte mare în managementul acestei specii”.

Iată câteva dintre „gafele” din trecut şi prezent: vânătorile de trofee, soldate cu extragerea exemplarelor mari din fondul cinegetic şi rămânerea ursidelor mijlocii „care se înmulţesc în neştire”, cu o rată de supravieţuire care ajunge aproape la 100%, lipsa unui management cinegetic adecvat, „turismul” culegătorilor de fructe de pădure care limitează drastic perioadele de linişte pentru urşi chiar şi în parcurile naţionale, presiunea uriaşă din partea societăţii civile şi mai ales a adepţilor protecţionismului, potrivit cărora specia trebuie lăsată să se autogestioneze.

Reprezentantul GNM a afirmat că Ministerul Mediului intenţionează să revină, din toamnă, la varianta alocării de cote de intervenţie în populaţia de urs, dar cu anumite clauze, „adică să intervenim acolo unde trebuie, să nu se facă o vânătoare mascată, o vânătoare de trofee”. „Chiar dacă sună foarte urât, da, la ora actuală, populaţia nu poate fi reglată decât cu arma în mână în anumite zone. Există, clar, zone suprapopulate. (…) Şi da, avem zone în care limita de suportabilitate a terenului nu mai face faţă numărului de urşi care există în zona respectivă. Şi ştiţi care este cea mai mare problemă? Că prin neintervenţie, facem rău tot speciei de urs, pentru că există pericolul de pipernicire şi deja avem acest fenomen în anumite zone, chiar şi în Harghita (urşii – n.a.) sunt din ce în ce mai mici, din ce în ce mai amărâţi şi riscăm, peste 100-300 de ani probabil, să nu mai cunoaştem ursul la dimensiunile la care este acum, să avem o degradare genetică”, a precizat Szép Róbert.

Prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a arătat că în staţiunea Băile Tuşnad, unde există „mai multe exemplare cu pui, unele extrem de agresive care, la întâlnirea cu omul, reacţionează firesc, pentru a-şi apăra puii şi teritoriul”, situaţia este „foarte tensionată”. Potrivit reprezentantului Guvernului în judeţ, „riscul în această zonă este unul maxim” atât pentru locuitori, cât şi pentru turişti. El a condamnat „organizarea defectuoasă care a condus la eşecul relocării ursoaicei şi a puiului supravieţuitor, de săptămâna trecută, precum şi „unele instituţii care nu şi-au făcut treaba”.

Ce s-ar putea face?

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a cerut Ministerului Mediului „acţiune”, nu vorbe, pentru extragerea exemplarelor periculoase de urs. „Dacă întotdeauna (ministerul – n.a.) este de acord cu noi şi plângem unii pe umerii celuilalt, nu rezolvăm situaţia. Din păcate, această tematică nu este descentralizată, este în competenţa ministerului. Putem spune că am primit autonomie, suntem lăsaţi să rezolvăm singuri această problemă, dar fără resurse şi fără bază legală. Aşadar, ministerul ar trebui să acţioneze pentru extragerea acelor exemplare periculoase, după care ar trebui să aprobe un plan pentru prevenţie”, a spus Borboly.

Preşedintele CJ Harghita consideră că trebuie extrase chiar şi ursoaicele cu pui „agresive”, ursuleţii acestora urmând să crească în orfelinatul de urşi din Munţii Hăşmaş. „Concret, extragerea trebuie făcută, o ursoaică cu pui agresivă, oriunde va fi dusă, va fi mai agresivă. Noi avem centru de reabilitare şi creşterea puilor de urs, aşadar nu cred că extragerea ursoaicelor-mame nu poate fi o soluţie. Pentru că un pui care creşte lângă o mamă agresivă, va deveni agresiv. (…) Deci, avem planul de acţiune, dar trebuie implementat; altfel, în judeţul Harghita, cazul Băile Tuşnad se va repeta în mai multe localităţi”, a susţinut Borboly Csaba.

Preşedintele CJ Harghita a pledat pentru debirocratizarea evaluării pagubelor provocate de urşi şi plăţii despăgubirilor, a susţinut încheierea de contracte între unităţile administrativ-teritoriale şi asociaţiile sportive de vânătoare, precum şi necesitatea unor modificări legislative, metodologii şi ordine de ministru. În opinia sa, judeţul Harghita este „discriminat” în privinţa aprobării deciziilor de relocare sau extragere a urşilor periculoşi. „Trebuie alocate sume, pentru că sunt nişte costuri care intră în competenţa statului şi, chiar dacă statul nu are bani, poate să ceară de la UE, care alocă imediat sume pentru Guvern. (…) Sunteţi la butoane, trebuie să acţionaţi, că aici viaţa noastră este în pericol”, i-a spus Borboly comisarului şef adjunct al GNM.

Prefectul Jean-Adrian Andrei a arătat că în ultimii trei ani, în judeţul Harghita, urşii au făcut 33 de victime umane. „Astăzi vreau să discutăm responsabil şi concret despre măsurile reale pe care trebuie să le ia instituţiile cu atribuţii în domeniu şi sprijinul pe care putem noi să îl acordăm”, a cerut acesta. Cum prioritatea este identificarea exemplarelor de urs periculoase, prefectul a cerut cu stăruinţă şefilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Comisariatului Harghita al GNM, să facă demersuri pentru întocmirea documentaţiilor necesare extragerii exemplarelor periculoase. „Nimic nu este mai important acum, să luaţi legătura cu gestionarii fondurilor de vânătoare, să identifice exemplarele respective, iar documentaţia să o trimitem la Ministerul Mediului, asta în regim de urgenţă. Deci, este foarte important şi să luăm în calcul că mai sunt câteva luni până la care acest mare carnivor intră în hibernare; nu trebuie să lăsăm ca până atunci să mai existe victime omeneşti. Trebuie să luăm toate măsurile, dacă e nevoie să patrulăm, vom patrula, dacă trebuie să mergem la minister, mergem la minister, dacă e nevoie să extragem exemplarele periculoase, o să le extragem”, a atenţionat prefectul.

Totodată, a solicitat asigurări de la reprezentantul Ministerului Mediului că cererile de extragere sau relocare ale exemplarelor periculoase vor fi aprobate. „Categoric, da”, a răspuns Szép Róbert, cu condiţia să se întocmească şi să se depună documentaţiile necesare. „Dacă astăzi se depun documentaţiile, mâine, Ministerul Mediului emite ordinul”, a garantat comisarul şef al GNM.

Jean-Adrian Andrei a propus şi instituirea cu celeritate a unor măsuri de prevenire, între acestea „o campanie de informare a populaţiei şi turiştilor, cu privire la comportamentul în cazul întâlnirii cu ursul, intensificarea patrulelor de jandarmi şi de poliţie în Băile Tuşnad, monitorizare permanentă din partea gestionarilor de vânătoare şi a asociaţiilor de vânătoare şi modificarea legislaţiei existente.

Prezent la şedinţa extraordinară a CJSU, comandantul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Harghita, col. Dan Iamandi, a anunţat că duminică a fost suplimentat numărul patrulelor în staţiune şi a relatat că numai în noaptea de duminică spre luni, jandarmii „au fugărit cinci urşi”. „Avem petarde cumpărate care au zgomot mai mare decât cartuşele de manevră, dar urşii nu se mai sperie, aici e foarte grav. Pleacă un minut şi se întorc înapoi. Nu ştiu ce e de făcut, dar trebuie făcut ceva”, a spus col. Iamandi. Şeful IJJ Harghita a solicitat elaborarea unor proceduri clare de intervenţie în situaţia relocării exemplarelor periculoase şi a cerut sprijinul preşedintelui CJ Harghita pentru achiziţionarea şi dotarea cu spray-uri anti-urs a jandarmilor „care stau de veghe în Băile Tuşnad şi la Miercurea Ciuc”.

 Au fost patru atacuri în trei săptămâni şi încă se vorbeşte de proceduri…

Patru bărbaţi au fost atacaţi şi răniţi de urs în ultimele trei săptămâni, în Băile Tuşnad. Săptămâna trecută, ursul a sărit gardul electric şi a intrat în incinta Centrului de protecţie a copilului „Sfântul Ladislau” din staţiune, unde sunt adăpostiţi 50 de copii, a spart o uşă, a pătruns în interior şi s-a servit cu legume şi fructe din lada frigorifică. Sâmbăta trecută, după-amiază, urşii au intrat într-o pensiune, au vizitat un magazin alimentar şi au poposit în curtea unui localnic. „Suntem înspăimântaţi. De altfel, o noapte am petrecut-o în maşină, acum mi-am dus familia în Gheorgheni, că nu sunt în siguranţă. Eu mă îndoiesc de competenţa ministerului de a rezolva situaţia, căci timpul de reacţie se pare că este de ani de zile. (…) Urşii nu sunt extraşi de acolo, iar noi o să dormim astă seară acolo. Au fost atacuri, 4 atacuri în trei săptămâni şi încă se vorbeşte despre proceduri”, a povestit Kolozsvári Tibor, coordonatorul Centrului „Sfântul Ladislau”.

Oamenii spun că nu mai au curaj să iasă din casă fără maşini, iar pensiunile şi hotelurile ai căror angajaţi îşi termină programul la miezul nopţii sunt conduşi acasă în vehicule. Locuitorii oraşului Băile Tuşnad au înaintat o petiţie ministrului Mediului, săptămâna trecută, solicitându-i măsuri imediate de extragere a urşilor care intră, zilnic, pe teritoriul administrativ al oraşului.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii