Studiile ONG-urilor, plătite cu milioane de euro, nu au nici o aplicabilitate practică. Ele nu prezintă situaţia reală în care se află carnivorele mari din România | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 19 noiembrie 2019
Home » Agricultură/Ecologie » Studiile ONG-urilor, plătite cu milioane de euro, nu au nici o aplicabilitate practică. Ele nu prezintă situaţia reală în care se află carnivorele mari din România
Studiile ONG-urilor, plătite cu milioane de euro, nu au nici o aplicabilitate practică. Ele nu prezintă situaţia reală în care se află carnivorele mari din România

Studiile ONG-urilor, plătite cu milioane de euro, nu au nici o aplicabilitate practică. Ele nu prezintă situaţia reală în care se află carnivorele mari din România

Specialiştii susţin că din cauza refuzului Ministerului Mediului de a emite ordinul de derogare, au fost depăşite două perioade de vânătoare la urşi, timp în care numărul exemplarelor a crescut cu aproximativ o mie, la nivel naţional

Relatam într-un număr anterior despre întrevederea de la Consiliul Judeţean Harghita a factorilor responsabili din judeţ unde s-a decis, printre altele, înaintarea, către ministrul Mediului, a unei petiţii semnate de asociaţiile de vânătoare, proprietarii de terenuri şi asociaţiile de creştere a animalelor din mai multe zone ale ţării în legătură cu măsura nejustificată a neacordării de derogări legale pentru extragerea exemplarelor problemă şi a surplusului populaţiilor de urs, lup, râs şi pisică sălbatică.

Revenim de această dată cu argumentele specialiştilor şi, bineînţeles, ale celor afectaţi de optica oficială asupra acestei problematici: „Având în vedere consecinţele stopării totale a intervenţiilor asupra populaţiilor de urs şi lup – se spune în petiţie – vă rugăm să vedeţi concluziile specialiştilor noştri şi să le comunicaţi şi Academiei Române, concluzii care sunt: l Schimbarea etologiei speciilor de carnivore mari, care vor pierde în timp frica instinctivă faţă de om, dovedită prin cazurile recente concrete (a se vedea cele 4 atacuri de urs asupra omului numai în ultimele săptămâni din aprilie 2017, Harghita) l A dispărut toleranţa populaţiei locale faţă de aceste carnivore mari, ceea ce conduce la luarea de măsuri de retaliere faţă de carnivorele mari strict protejate de lege. Comunităţile locale deţinătoare de bovine şi ovine recurg la metode proprii de apărare l Paza efectuată de către gestionarii fondurilor cinegetice pe termen scurt va include inerent în continuare şi carnivorele mari, dar va fi o activitate tot mai grea l Prejudiciul plătibil la Stat în cazul uciderii de către om a unui urs este de 40.000 EUR l Prejudiciul plătit de către Stat în cazul uciderii, mutilării, schilodirii etc. a omului de către urs este 0 EUR, ceea ce este de neacceptat”.

„Gestionarii Fondurilor Cinegetice – se afirmă mai departe în documentul pentru care se strâng semnături în această săptămână – să cuantifice valoarea activităţilor depuse legate de carnivorele mari: paza, deplasări de orice fel (de intervenţie, de evaluare), asistarea pazei culturilor şi animalelor domestice, deplasări la pagubele deja ivite şi consemnate de comisii, etc. Valoarea cuantificată, care rezultă şi din condicile de serviciu ale paznicilor, să fie facturate către Ministerul Mediului!

Noi, Asociaţiile gestionare de Fonduri Cinegetice, cuantificăm suma ce ni se cuvine pentru paza carnivorelor mari (şi nu numai, ci toată activitatea depusă în caz de pagube), goane oarbe de îndepărtare, paza culturilor etc. la o sumă minimă modică de 10.000 EUR/an, acolo unde avem populaţie de urşi stabilă”.

Reamintindu-se că populaţiile de urs au crescut cu circa 1.000 de exemplare numai în perioada pentru care nu s-a acordat derogare, în document sunt inserate câteva întrebări la care ar trebui să răspundă ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu: „1. Mai intră în obligaţia gestionarilor orice activitate, acţiune, faţă de managementul acestor specii, inclusiv furnizarea datelor pentru estimarea populaţiei de carnivore? 2. Mai sunt obligaţi gestionarii să intervină în mod „pompieristic” în cazurile de atac de urs asupra omului sau a bunurilor acestuia? 3. Este oportună cuantificarea şi prezentarea cererilor pentru despăgubire a valorii hranei complementare administrată pentru cervide şi mistreţi, hrană consumată aproape în totalitate de către urs? 4. Care ar fi metodele legale pentru unele acţiuni de îndepărtare a carnivorelor mari de la locurile de fătare a cervidelor şi a mistreţilor, sau din zonele unde se expune hrană suplimentară pentru acestea?”.

Totodată, apelul asociaţiilor de vânătoare, proprietarilor de terenuri şi crescătorilor de animale consideră că „se impune o analiză a studiilor făcute de către ONG urile mai jos-menţionate, care au fost finanţate în cadrul programelor LIFE şi nu numai, a modului cum au fost cheltuiţi banii publici şi europeni pentru finanţarea acestora. Finalitatea şi concluziile acestor studii au stat la baza deciziilor autorităţilor centrale şi au condus la situaţia actuală în care ne aflăm. Pentru noi, cei care gestionăm fauna cinegetică a României, aceste studii, plătite cu milioane de euro, nu au nici o aplicabilitate practică. Acestea nu au adus contribuţii de nici un fel la o mai bună gestionare a speciilor de carnivore mari. Ele nu prezintă situaţia reală în care se află carnivorele mari din România. Acestea nu au la origine o bază de date în măsură să conteste rezultatele studiilor de specialitate contractate de Minister. În cei 10 ani de când se fac aceste studii, aceste ONG-uri nu s-au prezentat la nici o procedură de achiziţie publică pentru contractarea studiilor de estimare a populaţiilor de carnivore mari. La gestionarii pe care îi reprezentăm, aceste ONG-uri (care au făcut proiecte pentru speciile urs şi lup) nu au fost prezente la lucrările de estimare din teren, cu toate că au fost informate şi/sau invitate cu fiecare ocazie).

ONG-urile la care ne referim sunt: WWF România, ACDB Vrancea, MILVUS şi Foundation Conservation Carpathia. Proiectele cu Fonduri Europene în cauză sunt LifeUrsus şi Wolflife”.

Specialiştii şi autorităţile participante la întâlnirea menţionată în primele rânduri consideră că prin emiterea unui ordin de derogare pentru 60 de exemplare, ce vizează urşii-problemă şi recoltarea preventivă, în toamnă, a altor 600 de exemplare la nivel naţional, situaţia s-ar normaliza. Chestiunea nu este totuşi, se pare, atât de simplă. Premierul Grindeanu tocmai povestea, adineauri, că un lot din autostrada Lugoj – Deva nu este gata din cauza suplimentării tunelurilor pentru urşi, într-o zonă fără urşi! Cum lotul respectiv face parte din Coridorul 4 European şi se construieşte cu bani de la Bruxelles, de la 108 milioane de lei, Comisia Europeană a suplimentat rapid fondurile la 220 milioane lei! Mai mult decât dublu! Eurocraţii şi puternicele asociaţii de protecţia animalelor din Occident, care n-au văzut urşi decât în poză, nu se lasă atât de uşor. Aşa se face că unii care şi-au exterminat urşii acum un secol vor să impună soluţiile lor utopice harghitenilor atacaţi (în ultimul timp) de urşi în propriile locuinţe. (M.G.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.