Universitatea de la Izvoru Mureşului Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 3 decembrie 2020
Home » Cultură »
Universitatea de la Izvoru Mureşului
Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş
<h5><i>Universitatea de la Izvoru Mureşului</i></h5> Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

Universitatea de la Izvoru Mureşului
Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

Prezentând tema cu titlul de mai sus, dr. Ioan Lăcătuşu, directorul ştiinţific al Centrului European de Cercetare Covasna-Harghita de sub egida Academiei Române, a arătat din ce motive cunoaşterea evoluţiei principalilor indicatori demografici are un rol determinant în conceperea strategiilor de dezvoltare a unei localităţi, a unui judeţ, a unei zone. Se ştie că după decembrie ’89 populaţia rezidentă scade continuu, sporul demografic este negativ, fenomenul de îmbătrânire demografică este accentuat, iar soldul migraţiei internaţionale este de asemenea negativ. „În anii trecuţi, femeile au emigrat într-o proporţie mai mare decât bărbaţii, la nivel naţional”, a spus vorbitorul, fapt pentru care atât recensământul din 2011, cât şi studiile demografice sunt tot mai orientate spre analiza informaţiilor privind familiile ca forme fundamentale de convieţuire umană, respectiv a gospodăriilor, iar în urma acestora se observă, ca fenomen, creşterea numărului gospodăriilor alcătuite dintr-o persoană singură, precum şi a familiilor monoparentale, stare de fapt care în perspectivă trebuie cercetată mai complex, în multiplele ei corelaţii.

Vorbitorul a oferit foarte multe date concrete luate de la direcţiile de statistică ale celor trei judeţe, din care, pentru simplificarea lecturii, vor selecta doar câteva. Astfel, populaţia judeţului Mureş a fost în continuă creştere în decursul timpului (se situează, în cadrul Regiunii Centru, pe locul 2 ca număr), cu o uşoară scădere în intervalul 1990-92. Din punct de vedere al structurii etnice, populaţia judeţului Mureş este formată din 53% români, 39% maghiari, 6,96% romi, 0,35% germani. Confesional, ca număr absolut, în ordine: ortodocşi, reformaţi, romano-catolici, unitarieni, greco-catolici. Circa 10 comune au populaţie sub 1.000 de locuitori sau cu puţin peste, problemă regăsită şi în judeţele Harghita şi Covasna, iar din punctul de vedere al multor specialişti, aceste localităţi au puţine şanse de supravieţuire ca entităţi administrative.

O caracteristică postrevoluţionară a judeţului Harghita o reprezintă retragerea populaţiei din mediul urban, respectiv din principalele oraşe, în mediul rural (care are azi peste 56% din populaţie). Harta etnică: 85% maghiari, 12% români, 4,5% romi. Confesional, romano-catolicii sunt cei mai mulţi, apoi ortodocşii, reformaţii şi unitarienii. În Harghita, vârsta medie a soţilor la căsătorie este de 30-33 de ani şi a doamnelor de 27-29 de ani. Atrage atenţia şi aici sporul negativ.

Populaţia judeţului Covasna trăieşte 59% în mediul rural, maghiarii reprezintă 73%, românii 23% şi toate localităţile au cunoscut scăderi demografice. Ca problemă specifică celor trei judeţe: persoanele cu dublă ascendenţă identitară. La ultimul recensământ, 540 de români din Covasna, 579 din Harghita şi 1.180 din Mureş au declarat că au limbă maternă maghiara, în timp ce 302 maghiari din Covasna, 315 din Harghita şi 1.420 din Mureş au declarat că au ca limbă maternă româna. „Fireşte că majoritatea cazurilor provin din familii etnic mixte. La recensământul din 1992 au fost înregistrate circa 2.700 de familii etnic mixte în Harghita, 2.900 în Covasna, sunt numeroase şi în judeţul Mureş, de aceea o primă propunere pe care o fac pentru Serviciul Dezvoltare Comunitară ar fi să sprijine realizarea unui studiu privind familiile etnic mixte din cele trei judeţe. Trebuie precizat aici că, în acest domeniu, după 1989 a funcţionat cu rezultate foarte bune Fundaţia Unirea”, a precizat dr. Ioan Lăcătuşu.

„O problemă pentru Covasna o reprezintă integrarea populaţiei de romi vorbitori de limbă română din Doboşeni, Băţani, Belin, Hăghig etc., un total de 5.000 de inşi care aşteaptă programe speciale şi rezolvarea situaţiei juridice a terenurilor pe care stau, a actelor de identitate pentru tineri, a învăţământului. Apoi, în 24 de localităţi populaţia stabilă de naţionalitate română se situează sub 100 de inşi, adică în peste jumătate din localităţile covăsnene sunt comunităţi mici care nu oferă resursele umane, materiale şi financiare de supravieţuire, a afirmat vorbitorul, iar în Harghita, în două treimi din totalul localităţilor românii sunt sub 100 de locuitori, situaţie foarte gravă privind perspectiva supravieţuirii lor”.

Dr. Ioan Lăcătuşu s-a referit şi la „dimensiunile procesului de maghiarizare, despre care azi nu se vorbeşte aproape deloc. Primul recensământ recunoscut oficial de toată lumea este cel din 1850, făcut cu rigoare nemţească. Băţanii Mari avea, în 1910, 689 de români, acuma are 72; Cernatu în 1850 avea 426 de români, acuma are 49, Comandău 600, acum 51, Chilieni, în 1910, 1.063, acuma are 251. Cu toate scăderile din ultima vreme, cea mai mare comunitate românească stabilă este în Sf. Gheorghe, de aici şi obligaţiile de a sprijini celelalte comunităţi din judeţ”.

În judeţul Harghita, cei mai puţini români trăiesc în Porumbenii Mari şi Satu Mare (sub 3 persoane), Sântimbru – 4, Vărşag – 4, Mereşti – 6, Tomeşti – 6, Căpâlniţa – 7, Lueta – 8, iar localităţile în care locuiesc cei mai puţini maghiari sunt Bilbor – 13, Corbu – 31. Subcetate – 85. Cele mai mari comunităţi de romi se găsesc în Siculeni, Topliţa, Odorhei, Gheorgheni, Miercurea Ciuc. Nici o persoană de etnie romă nu locuieşte în Bilbor, Cârţa, Lunca de Sus şi de Jos, Mădăraş, Mărtiniş. Sunt 30 de localităţi în care acum 100-150 de ani erau comunităţi puternice de români şi azi aproape că nu mai e nimic. În Ciucsângeorgiu, la recensământul din 1850 trăiau 249 de români, acum sunt puţin peste 20, în Ditrău în 1850 erau 264 de români, iar în 2011 doar 55, în Mereşti – 291, iar la recensământul din 2002 doar 6, la Mugeni – 498 şi în 2002 doar 22, în Plăieşii de Jos – 874 în 1850 şi 126 în 2002, în Sânmartin – 330 cu 47, în Secuieni – 335 cu 52, în Suseni – 263 cu 61 şi aşa mai departe. „Prin comparaţie cu românii, maghiarii din judeţul Harghita locuiesc în localităţi cu comunităţi numeroase, beneficiind de instituţii identitare fundamentale, biserici, cultură care le asigură controlul asupra administraţiei publice locale, ceea ce le asigură din plin şi condiţiile menţinerii şi afirmării identităţii lingvistice, religioase şi culturale. În comparaţie cu populaţia României, care la recensământul din 2011 faţă de 2002 a scăzut cu 12 la sută, populaţia judeţului Covasna a scăzut cu 7 la sută, iar a Harghitei cu 6 la sută; în acelaşi timp românii din cele două judeţe au scăzut cu 12 la sută, respectiv 11, valori apropiate de nivelul naţional. Practic, în Harghita, Covasna şi Mureş locuieşte jumătate din populaţia maghiară din România (49%), românii reprezintă 35%, romii 6 la sută, maghiarii – 58%. A se reţine că 412.116 persoane reprezentând 40% din totalul populaţiei celor trei judeţe nu au etnie maghiară – asta apropo de dezideratul Ţinutului Secuiesc”, a punctat Ioan Lăcătuşu.

„O problemă de interes este şi relaţia maghiari-secui, a romano-catolicilor din Moldova, aşa-zişii ceangăi, care este apartenenţa lor identitară, direcţiile şi consecinţele migraţiei, evoluţiile recente ale mişcării naturale a populaţiei din cele trei judeţe, aspectele concrete specifice zonei dintre demografie şi geopolitică, diferenţa dintre măsurile luate de statul maghiar pentru stimularea natalităţii populaţiei de etnie maghiară din zona noastră şi ceea ce face statul român. Există probleme foarte importante de cercetat, de cunoscut, de abordat prin demers şi folos ştiinţific şi nu de abordat din perspectiva mass-media de senzaţional, căci sunt lucruri foarte serioase, puţin cercetate, care vor fi de folos atât Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi Serviciului de Dezvoltare Comunitară”.

Întrebat de moderatorul întâlnirii, dr. Costel Lazăr, care este cauza diferenţei procentului de scădere a populaţiei, vorbitorul a răspuns că există explicaţii în foarte multe studii ale Centrului European de Documentare Harghita-Covasna şi în luările de poziţie ale Forumului Civic: o lipsă de perspectivă în realizarea profesională şi umană a tineretului român, elevii noştri foarte buni aşteaptă să termine, să intre la facultate şi nu se mai întorc în zonă. „De ce să nu spunem deschis: există un climat care nu-i propice, nu-l face pe tânăr să se simtă acasă. La 100 de ani de la recunoaşterea Marii Uniri sunt în cele trei judeţe localităţi în care românii nu se simt acasă şi în contextul acesta al lipsei locurilor de muncă, în climatul creat de condiţionarea cunoaşterii limbii maghiare, care există tacit, atitudinea generală, presiunea profesional-economică fac ca generaţia tânără să nu-şi găsească viitorul în localităţile natale, cu atât mai puţin în localităţile monoetnice”.

Costel Lazăr: Nu ştiu dacă în condiţiile luptei împotriva discriminării pe toate planurile s-ar mai putea relua acea iniţiativă interbelică în care un preot sau învăţător să primească sporuri suplimentare la salariu sau alte avantaje pentru a se stabiliza în zonă…

Ioan Lăcătuşu: Să insistăm pe lângă Serviciul Dezvoltare Comunitară să faciliteze un schimb de experienţă cu prietenii slovaci. În zona lor similară slovacii au găsit soluţii la multe probleme cu care noi ne confruntăm şi astăzi. Dl profesor Baltasiu a făcut 2 coloane: ce face statul maghiar pentru creşterea natalităţii, educarea în limba maghiară, integrarea tineretului maghiar în aşa-zisul Ţinut Secuiesc – şi ce face statul nostru pentru românii din zonă şi pentru românii din afară; statul maghiar bănuiesc că face toate acestea cu respectarea legislaţiei europene, bagă bani la greu în România – nu la ei acasă – respectiv femeilor care nasc copii maghiari în România, celor care învaţă în limba maghiară în România, celor care-şi fac casă şi se statornicesc în România, deci dacă ei pot, putem şi noi în cadrul aceloraşi legi europene – a întărit dr. Ioan Lăcătuşu.

***

Cea de-a XVIII-a ediţie a Universităţii Izvoru Mureşului a avut ca temă centrală „Românii la un secol de la Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri”. Manifestarea, organizată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale prin intermediul Centrului Cultural Topliţa, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, a fost sprijinită de Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului şi Serviciul Dezvoltare Comunitară.

Consemnare de M.Groza

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.