marți , 21 noiembrie 2017
Home » Societate » Statul român va avea o mare vulnerabilitate dacă Harghita şi Covasna devin, cu timpul, pure din punct de vedere etnic
Statul român va avea o mare vulnerabilitate dacă Harghita şi Covasna devin, cu timpul, pure din punct de vedere etnic

Statul român va avea o mare vulnerabilitate dacă Harghita şi Covasna devin, cu timpul, pure din punct de vedere etnic

Universitatea de Vară Izvoru Mureşului, ediţia a XV-a

Priorităţi privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita s-a intitulat una dintre temele de miercuri ale Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, temă care suscită de obicei dezbateri aprinse şi în cadrul căreia reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti din cele două judeţe şi din Mureş au atras atenţia că situaţia comunităţilor etnice româneşti este una delicată, că este tot mai greu să-şi păstreze identitatea şi că este nevoie ca statul român să îşi asume în mod ferm rezolvarea unora din problemele identitare cu care se confruntă.

Astfel, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, părintele Sebastian Pârvu, a atras atenţia că românilor din cele două judeţe le este greu să îşi păstreze identitatea, întrucât se confruntă cu o subfinanţare cronică a instituţiilor lor identitare, iar tinerii părăsesc zona din cauză că nu îşi găsesc aici locuri de muncă.

„Este greu să fii român, pentru că aici, în zonă, nu avem multe oportunităţi în ceea ce priveşte obţinerea unor locuri de muncă sau întărirea instituţiilor fundamentale. Avem probleme în toate instituţiile identitare ale noastre, fie că discutăm de şcoală, de biserică sau de ONG-uri, care se confruntă cu lipsa finanţării. Sunt anumite probleme pe care noi nu le putem rezolva prin forţe proprii şi este nevoie de intervenţia fermă a statului român, care să găsească pârghii prin care să favorizeze aşezarea specialiştilor la noi în zonă. Mă refer la tineri care merg să studieze în alte oraşe şi care nu se mai reîntorc aici”, a afirmat părintele Sebastian Pârvu.

 Specialiştii susţin că ţara în care drepturile se transformă în privilegii va avea probleme

Moderatorul dezbaterii, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a atras atenţia că exodul românilor din Harghita şi Covasna reprezintă o vulnerabilitate a statului român şi se poate transforma într-o problemă de siguranţă naţională.

„Trebuie să înţelegem foarte clar că faptul că românii din Harghita şi Covasna pleacă din zonă reprezintă o vulnerabilitate a statului român, iar pe termen mediu şi lung, această vulnerabilitate se va traduce în probleme de securitate naţională. Lucrurile acestea sper să fie conştientizate de autorităţile române, de cei care ar trebui să ia măsuri concrete ca acest lucru să nu se mai întâmple. (…) În cazul în care românii din cele două judeţe dispar, aici se va crea o zonă pură din punct de vedere etnic. Avem deja persoane extremiste care declară că unele localităţi din Harghita şi Covasna sunt pure din punct de vedere etnic. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă în cele două judeţe nu ar mai exista nici un român. Cele două judeţe sunt în mijlocul României, au avut o istorie care a marcat profund statul român şi mentalitatea românească, mă refer la Regiunea Autonomă Maghiară, mă refer la ce s-a întâmplat în timpul Dictatului de la Viena”, a declarat Eugen Popescu.

El a subliniat că, pe de o parte, românii pleacă din zonă pentru că nu pot să-şi păstreze identitatea şi nu pot să aibă un loc de muncă, „care le este refuzat dacă nu cunosc limba maghiară”, iar pe de altă parte, în comunităţile rurale se produce un fenomen de maghiarizare şi de asimilare a populaţiei majoritare. El a dat exemplul satului Doboi, din Harghita, unde etnicii români vorbesc limba română doar la biserică, iar între ei vorbesc în limba maghiară.

„E vorba de Doboi, unde se întâlneşte o situaţie unicat la nivelul Uniunii Europene, unde populaţia majoritară românească îşi spune că este românească, dar şi-o spune în limba maghiară. Adică populaţia majoritară într-un stat este asimilată în propriul stat de către o minoritate naţională. Lucrul acesta nu se întâmplă în nici un alt stat al UE, în nici o altă ţară din lume. Or statul român trebuie, totuşi, să ia măsuri şi să vadă, pentru că atunci când drepturile unei minorităţi devin privilegii, acele minorităţi au pretenţii mult mai mari şi devin, într-un fel sau altul, pericol pentru securitatea naţională a acelui stat. Iar asta nu o spunem numai noi, o spun specialişti care au studiat atât problemele din Balcani, cât şi alte probleme unde au fost asemenea conflicte. În acest sens, statul român trebuie să intervină, pentru a pune la dispoziţia fiecărei comunităţi româneşti, oricât de izolată ar fi ea, mijloacele ca ea să-şi păstreze identitatea”, a arătat Eugen Popescu.

Acesta a punctat că etnicii români din cele două judeţe au drepturi ca orice alt cetăţean din România, iar statul trebuie să găsească mijloacele necesare ca ei să rămână în această zonă.

Eugen Popescu a propus înfiinţarea unei linii speciale în bugetul naţional pentru finanţarea acţiunilor de păstrare a identităţii naţionale a românilor din Harghita şi Covasna. „Trebuie să înţelegem că cetăţenii români de etnie română din judeţele Harghita şi Covasna au drepturi ca orice alt român, dar, din păcate, ca urmare a lipsei mijloacelor financiare, ei nu-şi pot exercita aceste drepturi, ca orice alt cetăţean din România. De aceea este nevoie de o filă de buget specială pentru păstrarea identităţii românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi pentru rămânerea lor aici, în locul lor de baştină, adică acasă la ei, în cele două judeţe”, a spus Eugen Popescu.

 „Pentru a fi considerat factor constitutiv al statului trebuie să recunoşti statul român!”

Senatorul PMP din Covasna, Gheorghe Baciu, a spus că statul român trebuie să-şi asume în mod concret rezolvarea problemelor românilor de aici şi a făcut un apel la forţele politice româneşti să acţioneze în comun în această direcţie.

„Statul român trebuie să-şi asume în mod concret prin politica legislativă rezolvarea problemelor românilor din acest areal. Dacă noi, în Harghita, Covasna şi parţial Mureş, suntem mai puţini români, asta nu înseamnă că nu trăim tot în România şi nu ar trebui să avem exact aceleaşi drepturi ca şi cei de pe Lipscani sau de pe Calea Victoriei, în sensul că eu nu trebuie să fiu îngrădit în ţara mea, nici să îmi folosesc limba sau să folosesc prevederea legislativă, alocarea de buget şi tot ce este necesar pentru a promova limba română. Cred că este necesar ca toate forţele politice din ţara noastră, indiferent că sunt parlamentare sau din afara Parlamentului, şi fac un apel în acest sens, să ne unim şi să ne formulăm un punct de vedere comun în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor românilor de aici”, a spus senatorul Gheorghe Baciu.

De la an la an, UDMR este prezent cu cereri care mai de care mai la nelalocul lor care merg până acolo încât să vorbească despre integritatea noastră naţională – a afirmat mai departe senatorul Baciu – să ceară nişte drepturi care nicăieri în lume nu se dau unei minorităţi, în condiţiile în care nu se simt datori să înveţe limba română. Nu este posibil să ceri medicilor şi asistenţilor din sănătate să ştie limba maghiară în Sfântu Gheorghe, iar acuma urmăresc ca şi în justiţie să se vorbească limba maghiară. „Cele mai multe drepturi în ţara noastră le are populaţia de origine maghiară”, a conchis Gheorghe Baciu.

Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Ioan Sabău Pop, a vorbit despre înfiinţarea ilegală, în 2014, a Liceului teologic romano-catolic din Târgu Mureş prin desfiinţarea Colegiului Unirea, cu complicitatea autorităţilor române, iar acuma, odată cu cercetarea de către DNA a fostului inspector şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, Ştefan Someşan, mulţi dintre cei implicaţi şi-au luat mâinile de pe această afacere, însă tragic este că acelor copii nu li se recunoaşte foaia matricolă, respectiv cei doi ani petrecuţi în acel liceu, înfiinţat cu încălcarea a vreo 15 dispoziţii legale.

Concluzia vorbitorului este că populaţia obişnuită este manipulată şi folosită drept carne de tun de liderii etnici maghiari, ca să se facă presiune asupra României, deoarece, susţine dânsul, „acei copii vor fi duşi la Bruxelles în două autocare spre a demonstra lipsa de drepturi etnice şi religioase din România, iar situaţia este blocată total, deoarece nimeni nu vrea să semneze foile matricole ale acelui liceu clandestin”.

„Maghiarii cer să fie consideraţi factor constitutiv al statului român. Păi, pentru a fi considerat factor constitutiv trebuie să recunoşti statul român! Or asta e o problemă, căci într-o societate comercială nu poate fi membru constitutiv cel care nu recunoaşte societatea comercială respectivă!”, a spus prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop.

 „Am sperat că, aşa cum mă durea pe mine sufletul, îi va durea şi pe alţii”

Deputatul de Alba, Ioan Roman, şi-a exprimat regretul că cele trei provincii istorice nu sunt, la 100 de ani de la Marea Unire, legate prin autostrăzi, iar ca vicepreşedinte al Comisiei Parlamentare a Centenarului a mărturisit că, purtând o banderolă simbolică care marca apropiata aniversare, a devenit subiect de glumă pentru colegii parlamentari, dintre care unii privesc cu suspiciune însuşi gestul elementar de a purta insigna cu tricolor la rever. „Se face mişto de tine, sunt aleşi care nu-şi cunosc istoria, e ciudat să-l auzi pe deputatul Bacalbaşa spunând, de la tribuna Parlamentului, nu din cârciumă, că la Alba Iulia s-a scris doar o hârtie la 1 Decembrie… Atunci ce pretenţii să mai ai?”.

„Dar mai sunt totuşi în Parlament puţini care simt româneşte şi care în ziua în care Dragnea, Tăriceanu şi Kelemen Hunor negociau în birou Legea administraţiei publice locale cu acele concesii absurde pentru etnia maghiară, în care de pildă localităţile în care folosirea limbii materne maghiare creştea la 320 de la 181, au încercat să dea alarma şi să stopeze acţiunea. În acea zi n-am ştiut pur şi simplu ce să fac şi am pus la microfon melodia Transilvanie măreaţă, sperând că aşa cum mă doare pe mine sufletul, îi va durea şi pe alţii. Nu ştiu cât a contat, cert este că acea problemă a fost retrasă de pe ordinea de zi, dar asta nu e decât o amânare; eu am cerut ca, aşa cum s-au pus la vot şi Ordonanţa 13, să punem şi Legea administraţiei publice locale cu cadourile făcute UDMR la vot final şi s-o respingem, pentru că altfel oricând ea poate fi repusă pe tapet. Şi nu e glumă, aceste iniţiative sunt lăsate să zacă în Parlament pentru a fi folosite ca arme de negociere atunci când e nevoie de voturile celor de la UDMR”, a încheiat deputatul de Alba.

Publicistul Dan Tanasă a mărturisit că are ca obiect de demonstraţie „faptul că ceea ce se întâmplă în Harghita şi Covasna este trădare de neam şi că românii de aici sunt epuraţi etnic”. Ca atare, a publicat o carte ce conţine exclusiv documente prin care se demonstrează că instituţii ale statului român conduse de etnici maghiari, în majoritate membri UDMR, îi discriminează etnic pe românii din Harghita şi Covasna. „Asta pentru că atunci când spunem că există o problemă de siguranţă naţională în Harghita şi Covasna trebuie să aducem şi probe, şi cu această carte asta se poate proba, pentru că ea prezintă documente, nu editoriale ori interpretări personale despre ce se întâmplă în acest areal. Documente emise de o instituţie a statului român din Bucureşti, condusă de un etnic maghiar, membru al UDMR, şovin din punctul meu de vedere”.

Vorbitorul spunea că a ajuns la peste 70 de procese împotriva unor instituţii publice ale statului român „ca să aplic legea şi ca să mă asigur că Constituţia României este respectată şi limba română este respectată, procese care erau în fişa postului prefecţilor. Noi, unele ONG-uri, ne-am făcut treaba fără nici un ban, să vină şi statul român să-şi facă treaba”.

Dan Tanasă este de părere că singura formaţiune politică naţionalist-extremist-şovină din Parlamentul României este UDMR, „lucru care reiese dintr-o simlă analiză: ce discurs au, ce simboluri promovează, care-i problematica abordată şi, din păcate, această formaţiune, combinată cu nişte partide româneşti care mustesc de trădători de neam, rezultă o bombă atomică şi noi trebuie să constatăm aici, la Izvoru Mureşului, că statul român refuză să-şi exercite suveranitatea în cele două judeţe şi-n alte locuri din România”.

 „Ne e greu să ne păstrăm identitatea; e nevoie de sprijin din partea statului”

În cadrul dezbaterilor, profesoara Florentina Teacă, reprezentantă a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a prezentat o serie de probleme prioritare ale comunităţii româneşti din zonă, pentru care se solicită sprijinul autorităţilor locale şi centrale.

Aceasta a spus că este nevoie de elaborarea unei strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din localităţile în care aceştia sunt numeric minoritari, dar şi înfiinţarea unui departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric şi numirea unui consilier prezidenţial, respectiv guvernamental, care să monitorizeze situaţia acestor comunităţi şi să prezinte rapoarte periodice, ca bază de lucru pentru măsurile ce urmează să fie adoptate.

Totodată, s-a cerut elaborarea unei strategii de dezvoltare economică, prioritară pentru zona Covasna-Harghita, „componenta economică fiind principala cale de estompare a asperităţilor interetnice, de eliminare a exodului populaţiei româneşti din zonă şi de reafluire a generaţiilor tinere spre locurile natale”, dar şi acordarea de finanţare manifestărilor din cele două judeţe organizate cu prilejul Centenarului Marii Uniri.

În cadrul dezbaterilor au fost prezentate şi proiectele de solidaritate româno-română derulate de Asociaţia „Calea Neamului” din Braşov, prin care comunitatea românească din Harghita şi Covasna este ajutată să-şi păstreze şi să-şi exprime identitatea naţională.

Dr. Mihai Târnoveanu, de la Asociaţia „Calea Neamului” şi vicepreşedinte al Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, a subliniat că în aproximativ trei ani s-au donat aproximativ 200 de costume populare româneşti copiilor din cele două judeţe, au fost oferite câteva mii de icoane şi steaguri tricolore participanţilor la sărbători religioase sau naţionale, dar s-au oferit şi ajutoare materiale comunităţilor mai sărace, fondurile pentru derularea proiectelor fiind obţinute din donaţii oferite de români din ţară şi străinătate, dar şi de la biserici şi mănăstiri ortodoxe.

„Este nevoie de un asemenea demers, deoarece în Harghita şi Covasna identitatea românilor este pusă în pericol, iar acest demers este unul firesc, se continuă o tradiţie din perioada interbelică, atunci când comunităţile de peste Carpaţi i-au ajutat pe românii de aici, din inima ţării. Sunt români care, în pofida tuturor greutăţilor, îşi păstrează cu demnitate limba, credinţa ortodoxă, portul popular românesc, dar, din păcate, sunt români care sunt pe cale să-şi piardă limba maternă, sunt pe cale să-şi piardă credinţa strămoşească, iar aceşti oameni trebuie reîntorşi, cu sprijinul nostru, la matcă. În momentul în care vor simţi că alături de ei sunt fraţi de-ai lor din toată ţara, atunci vor căpăta curaj, vor căpăta încredere şi speranţă, iar aceste trei lucruri vor întări identitatea românească din Covasna şi Harghita, vor întări, de fapt, România”, a spus dr. Mihai Tărnoveanu.

De asemenea, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară, Adreana Teslovan şi Alexandra Ţifrea au prezentat proiectele derulate de Asociaţia pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog din Miercurea-Ciuc, prin care mai multe eleve, dar şi doamne din oraş au învăţat cusăturile tradiţionale româneşti, într-un demers de promovare a identităţii naţionale.

Lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, găzduite în această săptămână la Complexul Sportiv Naţional, se vor încheia astăzi odată cu dezbaterea temelor Cât de interesată este România de Diaspora sa? Dacă da, cu ce buget şi cu ce strategie? Educaţia în limba maternă, prioritate a românilor de pretutindeni. Constituie emigrarea românilor o problemă de interes naţional? şi  Acţiuni, manifestări şi proiecte coordonate de Departamentul Centenar, din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, referitoare la aniversarea Centenarului Marii Uniri. Sunt acestea pe măsura marelui eveniment? Care este bugetul alocat?

xxx

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, ediţia a XV-a, a fost organizată de Centrul Cultural Topliţa din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, împreună cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul financiar al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în parteneriat cu Platforma Unionistă „Acţiunea 2012”, Asociaţia „Răsăritul Românesc”, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, Primăria şi Consiliul local Voşlăbeni.

Consemnări de Mihail GROZA

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. E hazlie, trista, si ciudata situatia din Dohoi.
    Insectoratul scolar din Harghita ar trebui sa se trezeasca si sa intervina.
    Eu consider ca ne comportam prea elegant in fata ilegalitatilor care ne inconjoara.
    Cred in sprijinul financiar personalizat oferit in primul rand se stat (vise), cat mai ales de biserica!
    De aceea reintrarea in derepturile Astrei este importanta.chiar vitala pentru sustinerea familiei, femeii si educatiei romanilor din aceste judete.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*