Start bun la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 16 noiembrie 2019
Home » Agricultură/Ecologie » Start bun la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea Ciuc
Start bun la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea Ciuc

Start bun la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea Ciuc

Cinci proiecte câştigate în trei luni şi mai mulţi tineri doctoranzi angajaţi, specialişti în domenii precum resursele montane, genetică, mediu şi agromediu, cinegetic şi silvic. „Institutul va deveni un pol de creştere în ceea ce priveşte cercetarea, inovarea şi dezvoltarea în zona noastră”, a afirmat directorul acestuia, cercetător ştiinţific dr. Szép Róbert.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea Ciuc este în plin proces de renovare şi reamenajare a spaţiului, a depozitelor, birourilor şi a laboratoarelor de cercetare.

Aici a funcţionat, până în decembrie anul trecut, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare a Cartofului. Nu se mai vorbea despre ea, nu murise, dar nici nu trăia, menţinută într-o stare de comă indusă în ultimii 20 de ani, când cercetarea ştiinţifică nu s-a mai bucurat de susţinere din partea statului. Din cauza situaţiei materiale precare, clădirile de birouri s-au deteriorat de la un an la altul, la fel şi solariile, iar cele câteva persoane rămase după reduceri progresive de posturi, îşi luau salariile o dată sau de două ori pe an. Producţia era singura sursă de venit, dar nu acoperea nici pe departe datoriile acumulate de unitate.

Reglementarea metodologiei de finanţare a staţiunilor şi a institutelor de cercetare din domeniul agricol a făcut posibilă reorganizarea şi subvenţionarea lor indirectă, prin Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – instituţie publică autonomă de consacrare academică şi coordonare ştiinţifică, cu personalitate juridică, ce funcţionează după statut propriu, în coordonarea ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În decembrie 2018, în urma reorganizării, în locul Societăţii de Cercetare-Dezvoltare a Cartofului a fost înfiinţat, prin Hotărâre de Guvern, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane (ICDCRM) Miercurea Ciuc, iar anul acesta, în cursul lunilor aprilie şi mai, datoriile acumulate de fosta Staţiune către bugetul consolidat al statului, către angajaţi şi către societăţile comerciale au fost stinse. Instituţia nou apărută şi-a început activitatea la data de 1 iulie.

„Este singurul institut de cercetare din judeţele Harghita şi Covasna finanţat parţial din fonduri publice. Eu sunt cercetător ştiinţific grad I şi acest institut mi se potrivea ca o mănuşă. Acesta este motivul pentru care am renunţat la mandatul de demnitar (comisar general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, cu rang de subsecretar de stat – n.a.) şi m-am prezentat la concursul din luna iunie, pe care l-am câştigat. În iulie, când institutul şi-a început activitatea, aici nu exista nimic, în afară de două birouri în care nu era curent electric, caloriferele erau sparte, iar sistemul de încălzire centralizată nu funcţiona, Situaţia era deplorabilă, departe de a se putea spune că aici se poate face cercetare”, a relatat directorul ICDCRM Miercurea Ciuc, dr. Szép Róbert.

Institutul a preluat toate activele şi pasivele vechii Staţiuni: circa 107 hectare de teren luate în administrare de la Domeniile Statului, 40 de hectare dintre acestea fiind situate în zona înaltă, la Păuleni, şi tot acolo institutul a mai închiriat în jur de 45 de hectare de la diferite persoane fizice. Pe lângă suprafeţele menţionate anterior, Staţiunea mai dispunea de aproximativ 120 de hectare de teren luate în arendă de la persoane fizice, care au fost cultivate cu cartofi, grâu, porumb şi porumb-siloz şi de şase solarii pentru cultivarea legumelor şi zarzavaturilor timpurii, care au revenit institutului.

Se impunea şi construirea resursei umane adecvate noii instituţii. Fiind, între altele, şi conducător de teze de doctorat la Şcoala doctorală de Chimie a Universităţii din Pécs (Ungaria), directorul ICDCRM a reuşit să atragă în echipă tineri doctoranzi, bursieri de la Universitatea Sapientia care studiază în statul vecin în baza unui protocol de colaborare între cele două instituţii de învăţământ superior, aducând la institut şi cercetarea pe care aceştia au început-o în domeniile în care activează, astfel încât, într-un termen destul de scurt, să înceapă să publice cu numele ICDCRM şi să se ocupe şi de alte teme de cercetare. Unii au cercetări în domeniul resurselor montane, alţii în genetică, mediu şi agromediu, pedologie, unii determină impactul diferiţilor poluanţi asupra pierderilor productivităţii agricole, ameliorarea de soiuri de cartofi, impactul schimbărilor climatice şi comportamentul anumitor poluanţi în acest context. „Suntem într-o zonă de risc mult mai mare faţă de alte zone, avem terenuri puţine, cu productivitate agricolă destul de scăzută şi nu ne permitem să le pierdem. Mai mult, vedem că în zonele montane impactul schimbărilor climatice este mai acut decât în zonele extracarpatice sau în cele joase – dacă în zonele joase temperatura aerului a crescut în ultimele două decade cu 0,9 – 1 grad Celsius, aici, la noi, temperatura a crescut cu 1,2 grade, chiar cu 1,4 grade Celsius; dacă pH-ul precipitaţiilor atmosferice era acum două decenii în limitele parametrilor normali la 6,3 – 6,5, astăzi vorbim din ce în ce mai mult de un pH trecut de 8, care duce la îmbătrânirea prematură a plantelor acidofile şi riscăm să se ajungă la imposibilitatea înmulţirii lor. (…) Rolul institutului de cercetare, al nostru, este să învăţăm producătorii agricoli să producă diversificat, să-i învăţăm că sunt şi alte tipuri de culturi care se pot cultiva în această zonă şi care au un aport semnificativ asupra calităţii solurilor, chiar şi asupra biodiversităţii. Pentru că instalarea monoculturilor într-o anumită zonă are un aport negativ semnificativ în ceea ce priveşte biodiversitatea, iar Uniunea Europeană impune includerea biodiversităţii în producţia agricolă. (…) Totodată, vom fi un factor de echilibru în încercarea de a stopa isteria care s-a produs în ultima perioadă legat de anumite specii de animale; discursul s-a radicalizat foarte mult, ONG-urile au venit cu un protecţionism total, vânătorii, autorităţile locale, pe de altă parte, au venit cu alte variante. Institutul are în primul rând rolul de a livra date ştiinţifice, pentru a se putea lua decizii coerente în acest sens în zona noastră, o zonă foarte importantă din punct de vedere cinegetic, atât pentru fauna protejată, cât şi pentru cea neprotejată, decizii cu impact asupra întregului ecosistem, asupra resurselor montane: silvice, piscicole, rezervele de apă din jurul nostru, fructele de pădure, culturile care se produc cu precădere în zona montană”, a explicat dr. Szép Róbert.

Baza financiară a institutului este „destul de stabilă”, ne spune directorul ICDCRM Miercurea Ciuc. Activităţile de producţie şi de cercetare sunt susţinute din subvenţia din partea ASAS, din proiectele câştigate şi din banii proveniţi din vânzarea producţiei agricole proprii (cartofi, grâu, porumb boabe şi porumb siloz). Din banii astfel obţinuţi se vor cofinanţa viitoarele proiecte şi se va dezvolta infrastructura institutului.

„În cele trei luni de când am pornit, am reuşit să atragem cinci proiecte, micuţe ce-i drept, în parteneriat cu alte institute de cercetare, şi astfel am reuşit să mai cumpărăm anumite dotări esenţiale pentru activitatea de cercetare: microscoape – unul deosebit de performant, de mare precizie, prevăzut cu afişaj cu cristale lichide care va fi folosit în activitatea cinegetică – aparatură de laborator, imprimante, calculatoare, pentru că aceste lucruri lipseau, tot institutul avea două calculatoare. S-au cumpărat şi trei utilaje agricole noi – cele pe care le-a moştenit institutul sunt la pământ, ieşite din uz de 20 de ani –, o maşină de serviciu şi alte dotări necesare, reuşind din puţinii bani pe care i-am avut, să facem foarte multe”, a detaliat directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea Ciuc.

El a evidenţiat sprijinul tuturor actorilor implicaţi în funcţionarea Institutului: contribuţia ASAS, cu ajutorul căreia s-au putut demara reparaţiile curente la clădirea de birouri şi la refacerea hidroizolaţiei depozitelor, „pentru a putea vinde produsele agricole atunci când au preţ şi nu când suntem forţaţi, că plouă peste ele”, parlamentarii din Harghita care „ne susţin, ne trimit întotdeauna posibilităţile de parteneriat, posibilităţile de depunere de proiecte”. „Putem să angajăm 38 de persoane – la ora actuală suntem 18 în cadrul Institutului, cu tot cu muncitori – dar, în afară de acestea, mai putem angaja dublul personalului pe care-l avem în organigramă pe proiecte europene. Acest institut va fi un pol de creştere în ceea ce priveşte cercetarea, inovarea şi dezvoltarea în zona noastră”, a conchis dr. Szép Róbert.

Până anul viitor, conducerea Institutului doreşte să finalizeze şi clădirea destinată laboratoarelor de specialitate, moderne, în care să-şi găsească locul aparatura performantă achiziţionată şi tinerii inteligenţi, care nu vor mai fi nevoiţi să părăsească locurile natale, pentru a face cercetare în străinătate.

Daniela MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.