Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Speranţă pentru copiii statului în Harghita: 26 dintre ei au ajuns, anul acesta, în familii | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 25 aprilie 2024
Home » Societate » Speranţă pentru copiii statului în Harghita: 26 dintre ei au ajuns, anul acesta, în familii
Speranţă pentru copiii statului în Harghita: 26 dintre ei au ajuns, anul acesta, în familii

Speranţă pentru copiii statului în Harghita: 26 dintre ei au ajuns, anul acesta, în familii

De la începutul anului, Tribunalul Harghita a emis sentinţe definitive de încuviinţare a adopţiei pentru optsprezece copii în judeţ şi o sentinţă de adopţie internaţională. Încă şapte copii sunt încredinţaţi unor familii adoptabile din Harghita, în vederea adopţiei.

A crescut numărul copiilor care au ajuns în sistemul de protecţie socială, copii abandonaţi în spitale, copii care stau în frig, nu sunt hrăniţi corespunzător, nu merg la şcoală pentru că nu au haine, încălţăminte şi nici minime condiţii de trai acasă, copii neglijaţi sau abuzaţi în familiile naturale. În sistemul de protecţie socială de stat şi privat din Harghita sunt, în prezent, în jur de 1.300 de astfel de copii, acum copii ai statului.

Directorul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Harghita, Elekes Zoltán, a declarat că de la începutul anului şi până în prezent au ajuns în sistem şi plasaţi în asistenţă maternală 53 de copii, faţă de 38 în anul 2018.

„În acest an au fost abandonaţi în spital 19 copii, dintre care 15 au fost plasaţi la asistenţi maternali. Pentru ceilalţi 4, am reuşit să convingem familiile să-i ia acasă, mai ales că aveau condiţii. Dar în asistenţa maternală au ajuns mult mai mulţi copii din familii, din păcate, familii cu probleme sociale, situaţii în care noi a trebuit să iniţiem şi să luăm măsuri, deoarece copiii erau în pericol”, a precizat Elekes Zoltán.

Astfel de cazuri sunt aduse în atenţia specialiştilor de la DGASPC de către autorităţile locale, de profesori şi de alte persoane care cunosc situaţia din familiile copiilor sărmani, neglijaţi sau abuzaţi.

„Probabil că şi filtrul funcţionează din ce în ce mai bine. Pentru că suntem conştienţi că, dacă am avut (în sistemul de protecţie socială – n.a.), ştiu eu, o mie de copii în 2008, în 2009 sau în 2010, asta nu înseamnă că în judeţul Harghita numai o mie de copii au avut nevoie de o astfel de măsură. Probabil că erau mult mai mulţi, dar nici nu ajungea la noi informaţia, că au nevoie de ajutor. (…) Eu zic că sensibilitatea a început să crească şi la autorităţi, şi oamenii sunt mai atenţi la astfel de situaţii. Pentru că altă explicaţie nu aş găsi”, a explicat directorul DGASPC.

Tot mai multe familii iubitoare îşi deschid braţele pentru copiii adoptabili

Deschiderea şi interesul manifestat de familii pentru adopţie este în continuă creştere în România, iar Harghita nu face excepţie. Dacă în anul 2015 erau 16 familii adoptatoare în judeţ, iar anul trecut 30 care şi-au declarat intenţia de a adopta copii, anul acesta numărul celor aflate în evidenţa DGASPC Harghita a ajuns până în prezent la 36, unele atestate care aşteaptă copii, altele în perioada de potrivire, a întâlnirilor cu copiii pe care doresc să îi adopte, iar altele sunt în curs de atestare. Şi mai sunt familii care şi-au anunţat deja intenţia de a-şi depune dosarele în săptămânile ce urmează.

Un număr de 26 de copii au ajuns în familii în acest an, 7 încredinţaţi, iar 19 cu adopţie definitivă. Mai sunt, în prezent, în evidenţa DGASPC Harghita 42 de copii care au sentinţe definitive de deschidere a procedurii de adopţie, „adoptabili din punct de vedere legal”, a precizat Nina Domokos, şefa Serviciului Adopţii din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. „Dacă ar fi să comparăm cu anul trecut, numărul copiilor care au ieşit din sistemul de protecţie prin adopţie anul acesta a crescut. Dar cel mai mult a crescut numărul familiilor atestate (familii adoptatoare – n.a.), aflate în evidenţă”, a continuat Nina Domokos.

Adopţia se desfăşoară în paralel pe două paliere, al copilului şi al familiei care doreşte să adopte.

Copiii ajunşi în sistemul de protecţie socială sunt urmăriţi de către asistenţii sociali de la Protecţia Copilului, pentru se a vedea dacă există şanse de reintegrare în familia naturală. Dacă se constată lipsă de interes din partea părinţilor sau că nu sunt şanse reale de reintegrare, se propune deschiderea procedurii de adopţie, cu acordul părinţilor naturali, ori fără acesta, dacă se constată că este spre binele copilului. Propunerea deschiderii procedurii de adopţie este hotărâtă de Tribunal, la propunerea DGASPC. Odată luată această hotărâre, copilul este înscris în baza de date destinată celor adoptabili.

Persoanele care îşi manifestă dorinţa de a deveni părinţi adoptatori, aflate în baza de date a DGASPC, sunt informate cu privire la derularea procesului de adopţie. Apoi se procedează la o evaluare detaliată a acestora şi a condiţiilor pe care le pot oferi. Dacă întrunesc condiţiile solicitate, primesc un atestat de părinţi adoptatori din partea DGASPC. „Ideea este că noi căutăm întotdeauna părinţi pentru copii şi nu invers, copii pentru părinţi. Părinţii adoptatori îşi pot exprima preferinţa faţă de anumite caracteristici ale copilului sau copiilor pe care doresc să-l/să-i primească în familie: sexul, grupa de vârstă, starea de sănătate, dar în nici un caz legate de etnie. Conform acestor dorinţe, vedem care sunt părinţii potriviţi pentru copil”, a explicat Elekes Zoltán.

De obicei, copiii, în special cei mai mici, sunt în asistenţă maternală. Firesc, ei consideră că „familia” este cea a asistentului maternal la care a fost plasaţi şi unde locuiesc. Copilul care se doreşte a fi adoptat trebuie convins că merită să-şi urmeze părinţii adoptatori, ceea ce nu este uşor şi „se întâmplă de multe ori ca ataşamentul faţă de asistentul maternal şi de familia acestuia să reprezinte o piedică în calea adopţiei”, a explicat directorul DGASPC.

Dacă există compatibilitate între copil şi părinţii adoptatori, precum şi dorinţa de a face parte din familia acestora, copilul se încredinţează noii familii pentru o perioadă de trei luni. „Dacă încredinţarea a decurs bine, se propune încuviinţarea adopţiei, tot prin instanţă, urmată de o perioadă de doi ani în care familia este monitorizată post adopţie, din trei în trei luni, prin vizitele periodice ale asistenţilor sociali ai DGASPC, şi dacă evoluţia este cea aşteptată, se închide cazul”, a completat Nina Domokos.

Potrivit acesteia, sunt preferaţi copiii cât mai mici şi fără probleme de sănătate, dar sunt familii care au adoptat şi copii cu uşoare deficienţe operabile. Deschiderea şi interesul crescut al familiilor din judeţ pentru adopţie se datorează pe de o parte exemplelor pozitive date de familiile care au adoptat deja copii asistaţi social, iar pe de altă parte încrederii că procedura de adopţie se respectă, au apreciat specialiştii DGASPC Harghita.

„Un rol important îl are şi întâlnirea pe care noi o organizăm anual de Ziua Naţională pentru Adopţie, pe 2 iunie, la care invităm şi participă toate familiile care au adoptat, cu copiii lor şi familii în curs de adopţie care nu au copii şi care văd acele familii cu copii, discută cu ele, pun întrebări şi primesc răspunsuri. E un eveniment foarte frumos. Şi reprezintă încă o garanţie pentru cei care doresc să adopte”, a conchis Nina Domokos.

În Harghita a existat un singur caz în care copilul adoptabil, intrat în procedura de potrivire, a fost readus în sistemul de protecţie socială.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.