Spectacolul Perseidelor văzut în mijlocul naturii, alături de SARM și Ucenicul Astronom

În această perioadă, Pământul traversează orbita cometei Swift-Tuttle, cea care generează particule care intră în atmosfera terestră cu o viteză foarte mare (de 59 km/s), lucru care determină aprinderea lor, producând fenomenul luminos cunoscut sub numele de meteor sau stea căzătoare în denumirea populară.

Traversarea orbitei cometei a început undeva la mijlocul lunii iulie și se va termina în a doua jumătate a acestei luni. Dacă la începutul perioadei frecvența meteorilor a fost una mică, de unul-două pe oră, odată cu apropierea Pământului de centrul orbitei cometei densitatea de particule a crescut, ajungând să genereze și 100 de meteori într-o oră. Acest maxim de activitate al curentului de Perseide a avut loc în noaptea de 12 spre 13 august. Iar una dintre zonele ideale pentru a observa acest spectacol al Perseidelor sau al ploii de stele, cum se numește popular, se află în Munții Cindrel, la limita județelor Sibiu și Vâlcea.

Acolo, în mijlocul munților, Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM) merge la o cabană, amplasată într-o zonă ideală pentru observații astronomice, fiind ferită de orice sursă de lumină (poluare luminoasă) care ar diminua claritatea cerului.

Împreună cu Cosmin Sorin Micloș, cel care a pus bazele primului club și asociații de astronomie din Miercurea Ciuc – Ucenicul Astronom – am avut șansa să asist la spectacolul oferit de Perseide.

La Punctul de Observații Astronomice Pârâul lui Blaga am fost așteptați de un grup de profesori universitari și elevi, dar și de președintele SARM, Valentin Grigore. Se afla în desfășurare Tabăra de Meteori Perseide 2018. Am ajuns spre înserat, dar tot am avut timp pentru a le pregăti gazdelor un gulaș (gătit de Cosmin). După ce am făcut cunoștință cu gazdele noastre și am încercat rețeta culinară a Ucenicului Astronom, încetul cu încetul ne-am pregătit pentru spectacolul ce urma să înceapă.

După un instructaj ținut de Valentin Grigore, în jurul orei 23:00 am ieșit afară. Pe jos ne-am pus izoprene ori saltele și ne-am băgat în saci de dormit. Stând întinși pe spate, având parte de un cer perfect senin, fără Lună pe cer și nici o sursă de lumină în apropiere panorama cerului a fost splendidă. Valentin Grigore ne-a prezentat nouă, cei care nu aveam cunoștințe de astronomie, spațiul cosmic vizibil: a început cu Carul Mare și Steaua Polară și a terminat cu principalele constelații care erau vizibile pe boltă în acel moment. Apoi a urmat spectacolul oferit de Perseide.

Chiar dacă nu am rezistat mult – doar până puțin după ora 1:00 – am reușit să văd câteva stele căzătoare, unele dintre ele inedite, care lăsau în spate o dâră luminoasă roșiatică. Alții, care au stat până mai târziu, spuneau că au numărat în total peste 100 de Perseide, iar cei care au rezistat până dimineață s-au bucurat de priveliștea a sute de stele căzătoare.

În jur de 300 de Perseide s-au văzut într-o singură noapte

A doua zi dimineață, Valentin Grigore, vorbind despre acest fenomen astronomic, ne spunea că activitatea curentului de meteori din noaptea de duminică spre luni a avut două maxime, chiar dacă toată noaptea activitatea a fost foarte bună: una la începutul nopții, undeva spre miezul nopții, când, deși radiantul era jos, activitatea a fost foarte intensă, meteorii fiind destul de strălucitori și cu o frecvență mare; al doilea maxim a fost undeva spre dimineață. Totodată, condițiile pentru observare au fost unele ideale în acest an, pe cer nefăcându-și apariția Luna, cerul a fost perfect senin, iar maximul curentului a fost central pe România, ceea ce se întâmplă destul de rar.

Președintele SARM spunea că observarea Perseidelor cuprinde două componente. Una este de admirare a bolții cerești, a manifestării ploii de meteori, „când lumea vine să se bucure de un astfel de spectacol ceresc și cine se conectează cu cerul chiar simte și vede că este ceva deosebit”. A doua componentă cuprinde partea științifică, în cadrul căreia se colectează observații făcute după standarde și reguli internaționale. Datele din întreaga lume sunt centralizate, verificate dacă au fost determinate corect, după care, pe baza lor, se fac statistici privind evoluția în timp a curentului de meteori și predicții pentru următoarele maxime.

În Munții Cindrel, cei care au organizat tabăra au catalogat într-o singură noapte undeva la 300 de Perseide. În ceea ce privește frecvența acestora, au putut fi văzuți și 2-3 meteori în două secunde sau 4 meteori pe minut, ceea ce, într-adevăr, ne poate duce cu gândul la o ploaie de meteori.

O experiență unică și pentru Ucenicul Astronom

Întrebat cum e să se afle într-o asemenea tabără, Ucenicul Astronom din Miercurea Ciuc spunea că e „exact cum merge un ucenic la maistru. Adică vine și învață, acumulează, ca să împărtășească și el mai departe”.

Cosmin Sorin Micloș zicea că e prima dată când a mers în Cindrel și, în ciuda drumului anevoios (peste 300 de km parcurși, din care ultimii 10-11 pe un drum forestier), a meritat deplin.

După această experiență unică, Cosmin ar dori ca la edițiile viitoare să ducă și copii din cadrul clubului din Miercurea Ciuc, dar este convins că vor merge și membrii fondatori ai asociației.

Următoarea ploaie de stele: Geminidele, în decembrie

Spectacolul astronomic nu se rezumă doar la Perseide, pe parcursul anului având loc mai multe astfel de fenomene, unele chiar mai spectaculoase.

Valentin Grigore explica că meteorii se împart în două categorii: sunt cei sporadici, care se văd, dar care călătoresc singuri în spațiu; și cei asociați unui curent de meteori, cei care circulă pe orbita cometelor. În timpul anului sunt peste 100 de astfel de curenți de meteori, dar majori sunt Perseidele (care generează în jur de o sută de meteori pe oră, în condiții ideale) și Geminidele, în luna decembrie, care au activitate mai mare, uneori ajungând la 140 sau chiar 200 de meteori pe oră. Apoi, în luna ianuarie sunt Quadrantidele, pe o perioadă de câteva ore putându-se atinge 200 de meteori pe oră.

Cel mai faimos curent de meteori este Leonide, cu frecvență de 33 de ani. Atunci când cometa la care este conectat curentul revine la periheliu produce o furtună de meteori, iar numărul de stele căzătoare este imens: în 1966 au fost  100.000 de meteori pe oră, ceea ce înseamnă vreo 40 de meteori pe secundă.

∗∗∗

Tabăra de Meteori Perseide 2018 s-a desfășurat în conexiune cu un alt eveniment: este vorba de partea a doua dintr-un proiect intitulat Astronomie și Voluntariat pentru Tineret. În cadrul acestui proiect, tinerii care sunt pasionați de astronomie sunt instruiți, în primul rând, să acumuleze cunoștințele necesare ca la rândul lor să poată da informația aceasta și să poată instrui pe alții. În al doilea rând, să se învețe cum să organizeze un eveniment de acest gen care, parte din el, a fost organizat de către ei. Este un proiect finanțat de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Dâmbovița.

LIVIU CÂMPEAN

 

 

 

Comentarii:

comentarii