Specialişti în protejarea şi promovarea tradiţiilor şi meşteşugurilor populare s-au întâlnit la Miercurea-Ciuc

decembrie 11, 2017 in Cultură, Economic, Societate

Aceştia au participat la un forum în care s-a vorbit despre valorile culturale ale minorităţilor

În fiecare an, pe 18 decembrie este marcată Ziua Naţională a Minorităţilor din România. În avansul acestei zile, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Centrul Cultural Judeţean Harghita au organizat la Miercurea-Ciuc un forum despre meşteşugurile culturale ale minorităţilor, tema fiind cea a meşteşugurilor populare.

Andre Zsuzsanna, reprezentant teritorial al Departamentului pentru Relaţii Interetnice din zona Harghita, Covasna, Mureş, Braşov, Sibiu, spunea că şi anul trecut a fost organizată o astfel de întâlnire, atunci discutându-se despre Valorificarea culturii şi tradiţiilor în turism a minorităţilor naţionale. Acum s-a vorbit despre meşteşugurile populare, despre confecţionarea produselor tradiţionale, despre cine poate stabili dacă acestea îndeplinesc anumite cerinţe.

La rândul ei, Ferenc Angéla, manager al Centrului Cultural Judeţean Harghita, spunea că, la nivel de zonă, meşteşugurile populare sunt prezente în târguri şi în cadrul diferitelor expoziţii sau evenimente, că reprezintă un domeniu reprezentativ în care suntem foarte buni. „Ne-am propus să vorbim cu meşteşugari, cu organizatori de târg, cu etnografi şi cu cei care sunt interesaţi în această temă, cum putem să valorificăm mai mult produsele artizanale şi cum putem garanta calitatea produselor care se află în târg. Şi prin calitate putem să înţelegem legătura cu tradiţia, inovaţie – trăim în sec. XXI şi e clar că produsele trebuie să-şi schimbe şi funcţionalitatea, probabil şi materialul, dar să fie legate de tradiţia pe care noi vrem să construim o dezvoltare rurală”, preciza Ferenc Angéla.

Cea mai mare problemă este concurenţa neloială a produselor de import

Managerul Centrului Cultural Judeţean Harghita spunea că la forumul de la Miercurea-Ciuc au fost invitaţi şi reprezentanţii Muzeului ASTRA din Sibiu, pentru că acesta este un model şi are o experienţă bogată. De asemenea, la discuţii au mai participat reprezentanţi şi de la alte muzee, dar şi specialişti în etnografie, în probleme ce ţin de protejarea şi promovarea patrimoniului cultural.

Vorbind despre Muzeul ASTRA din Sibiu, directorul adjunct al instituţiei, Ovidiu Baron, spunea că acesta este gândit astfel încât să reprezinte o ţară în miniatură, nu doar să reunească nişte clădiri. S-a conturat acolo un sat, dar care trebuia să fie şi populat – şi este locuit de vizitatori, de meşteri artizani, de copii. Iar scopul muzeului este de a conserva şi de a pune în valoare atât patrimoniul material, cât şi cel imaterial.

La Miercurea-Ciuc a fost şi directorul de marketing cultural al Muzeului ASTRA din Sibiu, Mirela Iancu, aceasta punctând câteva aspecte despre importanţa târgurilor în vederea promovării meşterilor, dar şi despre principalele probleme cu care aceştia se confruntă.

„Târgurile dedicate meşterilor populari – spunea Mirela Iancu – sunt evenimente care aduc în faţa publicului pe acei creatori autentici a căror calitate este girată şi verificată de Muzeul ASTRA din Sibiu şi îi prezintă prin autenticitatea muncii lor, prin roadele de peste ani şi în acelaşi timp le oferă posibilitatea desfacerii propriilor produse nu doar în cadrul târgului, ci şi prin galeriile de artă populară, două dintre magazinele pe care Muzeul ASTRA le dedică exclusiv meşterilor din România”.

În cadrul acestor târguri găzduite şi organizate de ASTRA, arăta directorul de marketing cultural al muzeului sibian, au loc şi demonstraţii practice şi mici lecţii pe care meşterii împreună cu oamenii muzeului le oferă vizitatorilor, scopul fiind acela de a arăta cât este de dificil să se ajungă la un produs finit, lucrat integral manual, iar astfel să fie apreciat foarte just preţul final al produsului.

Vorbind despre problemele cu care se confruntă meşterii populari, Mirela Iancu amintea de inexistenţa unei pieţe de desfacere corecte. „În România – continua aceasta – nu există, nu se face diferenţa între produsul autentic meşteşugăresc românesc şi import, import de proastă calitate şi produs de serie care încearcă să ţină locul produsului meşteşugăresc autentic. Nu există foarte mari speranţe legate de generaţiile viitoare care vor prelua aceste meşteşuguri. Şi multe probleme legate de materia primă, de felul în care ei şi-o pot procura în momentul de faţă – fie că vorbim de lemn, fie că vorbim de lut sau de alte materii prime care nu mai au acelaşi regim de utilizare ca în vremurile trecute. Probabil partea de promovare – nu sunt mulţi oameni care ştiu de ei şi unde pot să ajungă, nici ei nu ştiu cum pot să ajungă pe căile cunoscute. Dar cred că cea mai mare problemă este această concurenţă neloială a produselor de import şi o ignoranţă a oamenilor, a cumpărătorilor în sine, care se dau după mode, dar nu merg până la capăt, nu sunt educaţi foarte bine în acest sens, nu cunosc foarte în detaliu şi sunt cumva mai superficiali în abordarea produsului tradiţional – au impresia că orice are un motiv decorativ care seamănă cu ceva tradiţional este şi meşteşugăresc şi autentic”.

Meşteşugurile din Harghita

Directoarea de marketing popular din cadrul Muzeului ASTRA spunea că judeţul este bine reprezentat în Sibiu, lucrându-se foarte bine cu meşterii olari, cu împletitorii de paie, cu meşterii care prelucrează pănuşii de porumb, cu fierarii sau cu producătorii de turtă dulce.

De asemenea, judeţul Harghita este prezent în fiecare an în cadrul muzeului cu ocazia Olimpiadei Naţionale a Meşteşugurilor Artistice Tradiţionale. Pe lângă tinerii de la secţia română care merg cu icoanele pe sticlă ori pe lemn, cu ţesăturile şi încondeierea ouălor, Mirela Iancu amintea de copiii care fac broderie tradiţională maghiară şi dantela cu ciocănele, specifică zonei.

Dar cel mai important, arăta aceasta, este că meşterii din zonă ştiu să se vândă cumva mai bine decât alţii. „Au înţeles şi elementele de marketing, mulţi dintre ei au deja ambalaje personalizate, au cărţi de vizită, au etichete, au ceva care să poată să transmită un mesaj bun către public şi datele de contact ca să se păstreze legătura”.

„Sunteţi unul dintre judeţele care are foarte bine reprezentate meşteşugurile, sunt zone în ţară care nu au nici măcar un sfert din ceea ce se păstrează aici”, concluziona Mirela Iancu.

Şi reprezentanta Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Andre Zsuzsanna, considera că în ultima perioadă meşteşugurile tradiţionale s-au dezvoltat. „Oamenii au început să practice aceste meşteşuguri populare, să înveţe şi să se ducă la târguri să-şi vândă produsele. Cred că sunt şi din ce în ce mai mulţi cumpărători – vezi cum sunt târgurile din fiecare lună organizate pe platoul din centrul municipiului Miercurea-Ciuc”, spunea Andre Zsuzsanna.

LIVIU CÂMPEAN