Proiectul Români pentru români.Solidaritate cu românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (1) | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 15 august 2020
Home » Societate »
Proiectul Români pentru români.
Solidaritate cu românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (1)
<h5>Proiectul <i>Români pentru români.</i></h5>Solidaritate cu românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (1)

Proiectul Români pentru români.
Solidaritate cu românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (1)

Solidaritatea românilor, din întreg arealul locuit de aceştia, cu românii din fostele scaune secuieşti, azi judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, se pierde în negura istoriei. Manifestarea concretă a solidarităţii cu aceştia a fost favorizată de mai mulţi factori, printre care: poziţia geografică favorabilă (aşezarea în mijlocul Ţării), cunoaşterea realităţilor din zonă prin intermediul oieritului transhumant, a negustorilor locali şi braşoveni, a oamenilor cu stare din Moldova şi Ţara Românească, veniţi în staţiunile balneoclimaterice din zonă etc., prin prezenţa în mentalul colectiv românesc din Transilvania şi din „Regat” a pericolului pierderii identităţii naţionale ş.a. Cronologic, solidaritatea cu românii din Covasna, Harghita şi Mureş s-a realizat diferenţiat, în următoarele etape: până la 1918, între anii 1919-1940, în perioada 1940-1945, între anii 1945-1989 şi după 1990.

Până la 1918, acţiunile de solidaritate şi sprijin cu românii din fostele scaune secuieşti s-au concretizat, în primul rând, în sprijinirea bisericilor ortodoxe şi greco-catolice şi a şcolilor confesionale în limba română. În perioada 1919-1940, modalităţile de solidaritate cu românii din judeţele Ciuc, Odorhei, Mureş şi Treiscaune s-au diversificat şi au sporit în conţinut, iar unele dintre acestea au căpătat un caracter instituţional. Menţionăm, în acest context, proiectul de înfrăţire a şcolilor româneşti din cele trei judeţe cu majoritatea şcolilor normale din cele 71 de judeţe ale României Mari. La rândul ei, Asociaţiunea ASTRA a sprijinit constant mişcarea astristă din zonă, prin înfiinţarea despărţămintelor şi cercurilor ASTRA, în fiecare localitate românească.

Solidaritatea cu românii din Transilvania de nord-est, cedată Ungariei horthiste, după Dictatul de la Viena din toamna anului 1940, s-a manifestat din plin, în prima etapă, pentru asigurarea traiului cotidian pentru cei expulzaţi şi refugiaţi şi, apoi, prin monitorizarea situaţiei celor rămaşi în locurile natale şi întreţinerea speranţei revenirii lor la ţara mamă.

În timpul regimului comunist, solidaritatea s-a manifestat mai discret, mişcările „naţionaliste” fiind atent supravegheate de fosta Securitate. Totuşi, au fost sprijinite bisericile ortodoxe, pentru efectuarea unor lucrări de pictură în interiorul bisericilor şi terminarea lucrărilor de construire a catedralei ortodoxe din Sfântu Gheorghe. O formă a solidarităţii româneşti, din această perioadă, poate fi considerată şi organizarea turneelor principalelor trupe teatrale din ţară, în oraşele din zonă, prezenţa marilor scriitori români la întâlnirile cu cititorii etc.

După evenimentele din Decembrie 1989, în condiţiile istorice cunoscute, solidaritatea cu românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş a devenit o necesitate vitală. La început, ea s-a manifestat plenar, la modul afectiv, fără a îmbrăca aspecte pragmatice. După înfiinţarea primelor asociaţii culturale româneşti (Fundaţia „Mihai Viteazul”, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Fundaţia „Miron Cristea”, Despărţământul ASTRA (Covasna-Harghita), s-au iniţiat acţiunile de solidaritate pentru amenajarea Muzeului Spiritualităţii Româneşti, de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe (prima izbândă a comunităţii româneşti din localitate, din perioada postdecembristă), înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a editurilor Eurocarpatica şi Grai Românesc şi a celorlalte structuri asociative şi publicaţii culturale şi ştiinţifice din cele două judeţe. O formă deosebită a solidarităţii mediului academic, o constituie participarea numeroşilor cercetători din întreaga ţară, şi din comunităţile istorice româneşti din jurul României, la manifestările cultural-ştiinţifice organizate în judeţele Covasna şi Harghita.

Amintim sprijinul Asociaţiunii ASTRA, prin desfăşurarea, la Sfântu Gheorghe, a Adunării generale a Asociaţiunii, în toamna anului 1997, al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, prin organizarea Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, prima ediţie în anul 1998, al ASCOR, prin organizarea pelerinajelor de sărbătoarea Sfântului Andrei şi participarea la manifestărilor consacrate Zilei Naţionale, începând cu anul 1998, şi în mod deosebit iniţiativele regretatului părinte profesor Ilie Moldovan, desfăşurate sub genericul „Solidaritatea versanţilor”, care vor rămâne un model de atragere a tineretului pentru sprijinirea dăinuirii româneşti în Arcul Intracarpatic.

Un capitol distinct îl ocupă solidaritatea manifestată faţă de realizarea noilor lăcaşe de cult parohiale şi aşezăminte monahale, înălţate de IPS Ioan Selejan, azi mitropolit al Banatului, şi acum de PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei. După înfiinţarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a sporit solidaritatea cu românii din cele trei judeţe, manifestată prin sutele de mesaje transmise cu prilejul diferitelor evenimente organizate în zonă, prin participarea la manifestările organizate în cele două judeţe şi în Bucureşti. În toţi aceşti ani, oameni generoşi, societăţi, instituţii şi asociaţii culturale, civice şi economice, au sprijinit Casa de Copii „Sfântul Iosif” din Odorheiu Secuiesc şi alte instituţii cu profil asemănător. Un alt capitol, ce constituie, de fapt, o filă care va rămâne în cartea de istorie, o reprezintă acţiunile de solidaritate cu românii din judeţele Covasna şi Harghita iniţiate şi desfăşurate de Asociaţia Calea Neamului, condusă de dr. Mihai Tîrnoveanu.

Acţiunile de solidaritate viitoare trebuiesc organizate diferenţiat pe tipuri de comunităţi (din punct de vedere al mărimii lor) şi adaptate la cerinţele fiecărei localităţi: dacă are biserică, dacă există învăţământ în limba română, dacă există bibliotecă în limba română, dacă are posibilităţi de înfiinţare a unei formaţii folclorice etc. Aceste probleme au constituit baza dezbaterii cu tema „Români pentru români. Solidaritate cu românii din Covasna şi Harghita”, manifestare care s-a desfăşurat în data de 14 martie 2019, la Hanul Nufărul Reci, cu participarea unor asociaţii şi societăţi din ţară care au sprijinit activitatea cultural-ştiinţifică şi civică din Arcul Intracarpatic.

Participanţii la dezbateri au apreciat necesitatea şi oportunitatea acestei întâlniri, care a oferit posibilitatea unui schimb util de idei şi a generalizării exemplelor de bună practică. Fiecare organizaţie participantă a prezentat succint experienţa proprie în organizarea unor acţiuni de sprijin al comunităţilor româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a propus soluţii pragmatice de multiplicare a solidarităţii cu românii din acest areal. De asemenea, s-a propus studierea posibilităţilor de reluare a proiectului din perioada interbelică, de înfrăţire a şcolilor şi parohiilor româneşti din cele două judeţe, cu şcoli şi parohii din ţară şi acordarea de sprijin mediatic/pe reţelele de socializare pentru cunoaşterea problemelor cu care se confruntă românii din Arcul Intracarpatic, în vederea finalizării unui proiect coerent, consistent şi eficient, actualizat la semnele timpului prezent şi la exigenţele viitorului.

Participanţii la eveniment au propus ca ziua de 14 martie, zi în care, în 1992, a fost înfiinţată Liga Cultural Creştină „Andrei Şaguna” din Sfântu Gheorghe, să fie declarată Ziua solidarităţii tuturor românilor cu românii din Covasna, Harghita şi Mureş şi să fie instituit Premiul Ilie Moldovan care să fie acordat, anual, în această zi, unor personalităţi care s-au remarcat în susţinerea demersurilor românilor din judeţele menţionate, pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale. Denumirea distincţiei propuse reprezintă un omagiu adus pr. prof. univ. dr. Ilie Moldovan (1928-2012), ale cărui iniţiative vor rămâne un model de atragere a românilor din Ţară şi de peste hotare pentru sprijinirea dăinuirii româneşti în Arcul Intracarpatic.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.