Situaţia pădurilor din România, conform inventarului forestier naţional | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 16 februarie 2019
Home » Sănătatea » Situaţia pădurilor din România, conform inventarului forestier naţional
Situaţia pădurilor din România, conform inventarului forestier naţional
Rezervaţia de stejari seculari Mociar din judeţul Mureş, cea mai bătrână pădure din România

Situaţia pădurilor din România, conform inventarului forestier naţional

Organizaţii neguvernamentale de protecţia mediului trag semnale de alarmă, în timp ce reprezentanţi din industria lemnului şi silvicultori susţin că starea pădurii din ţară este bună

În luna decembrie a anului trecut au fost făcute publice rezultatele ciclului II al Inventarului Forestier Naţional, pentru perioada 2013-2018, iar unele aspecte relevă o situaţie statistică interesantă.

Pentru început, conform datelor Inventarului Forestier Naţional (IFN), în România, suprafaţa acoperită cu arbori este de 6.929.047 hectare (păduri plus vegetaţie forestieră în afara fondului forestier). 108.559 ha sunt terenuri destinate împăduririi, iar 51.906 ha sunt suprafeţe goale (drumurile forestiere, liniile parcelare şi alte terenuri cu destinaţie forestieră goale). Astfel, suprafaţa totală a pădurii este de 7.037.606 ha.

În ciclul I al IFN (2008-2012), suprafaţa totală a pădurii era de 7.046.056 ha – ceea ce înseamnă că terenurile forestiere au scăzut cu aproximativ 8.450 ha. Însă suprafaţa acoperită cu arbori a crescut cu 28.085 ha (în ciclul I erau 6.900.962 ha). Iar terenurile goale au scăzut cu 36.535 ha.

În continuare, datele statistice ale IFN se referă doar la terenurile acoperite cu arbori.

Pe regiuni, Transilvania are cea mai mare suprafaţă acoperită cu pădure – 3.710.639 ha (suprafaţa totală este de 10.029.335 ha), Ţara Românească – 1.816.681 ha (9.192.418 ha), iar Moldova – 1.401.727 ha (4.617.318 ha). Harghita are o suprafaţă forestieră de aproximativ 210.000 hectare.

Volumul de lemn pe picior din pădurile României este de 2.354.789.866 mc. În ciclul I IFN, acest volum a fost de 2.221.593.469 mc. Astfel că s-a înregistrat, conform măsurătorilor, o creştere a volumului de lemn pe picior de 133.196.397 mc!

În ţara noastră, fagul este principala specie forestieră – 30% din suprafaţa terenurilor acoperite cu pădure. Este urmat de răşinoase (molid, brad, pin – specii predominante în judeţul nostru), cu o pondere de 26%, după care urmează diferite specii de foioase tari etc.

Cea mai mare suprafaţă (20%) a pădurii este din clasa a III-a de vârstă, urmată de clasele a IV-a (19%) şi a II-a (18%). Însumată, suprafaţa pădurii din cele trei clase de vârstă (21-80 de ani) reprezintă 57% din suprafaţa totală a pădurii. 14% din arbori sunt din clasa a V-a (81-100 de ani) şi 10% din clasa a VI-a (101-120 de ani).

Volumul mediu la hectar al pădurii este de 340 mc. Speciile din rasa răşinoase au cel mai mare volum mediu la hectar, de 424 mc, urmat de fag – 417 mc la hectar, stejari – 279 mc.

Creşterea medie curentă anuală a pădurii în această perioadă este de 58.622.946 mc. Creşterea curentă în perioada 2013-2018 a fost de 270.268.250 mc şi reprezintă volumul de lemn ce s-a adăugat la volumul pe picior al pădurii de la începutul perioadei.

Volumul mediu anual recoltat în perioada 2013-2017, stabilit în baza informaţiilor comunicate de Institutul Naţional de Statistică, este de 18,136 milioane mc/an. În 2013 s-au recoltat 19,282 milioane mc, în 2014 – 17,889 milioane mc, 2015 – 18,133 milioane mc, 2016 – 17,198 milioane mc, 2017 – 18,316 milioane mc. În 2018, până la începutul lunii decembrie a fost recoltat un volum de 16,851 milioane mc.

82 de milioane metri cubi de lemn au dispărut şi nu apar în statistici

Potrivit blogului lui Florin Stoican, preşedinte al Asociaţiei Parcul Naţional Văcăreşti, al Asociaţiei Kogayon şi fost responsabil pentru relaţia cu comunităţile, educaţie ecologică şi turism la Administraţia Parcului Naţional Buila-Vânturariţa, dacă ne luăm după datele furnizate de IFN, în 2013-2018 au dispărut din pădurile ţării 82 milioane mc de lemn care nu apar în statistici.

„Nu se spune nimic în datele IFN despre diferenţa de volum dintre 2013 şi până în 2018. Dar o putem deduce. Raportându-ne numai la pădure şi rotunjind, 8,5 mc/an/ha x 7 milioane ha pădure înseamnă aproape 60 milioane mc/an, adică 300 milioane mc pentru un ciclu de 5 ani (sau să punem 360 pentru unul de 6 ani cât are ciclul II?). Conform INS, în România s-au exploatat, în perioada 2013-2018, între 16,1 şi 16,9 milioane de mc anual. Rotunjind în sus la 17, înseamnă 85 milioane mc exploataţi legal în 5 ani ai ciclului II al IFN. Dacă scădem această cifră (85 milioane mc), împreună cu cea a plusului găsit în pădure (133 milioane mc) din ce ar trebui să se găsească acumulat în pădure (300 milioane mc), rezultă o diferenţă de 82 milioane mc, adică peste 16 milioane mc/an. Unde e această diferenţă enormă, faţă de care cea de 8,8 milioane mc/an din 2013 e deja minunată? E o problemă cu creşterea sau lemnul pleacă din pădure ilegal fără să fie prins în statistici, cu toate măsurile luate în ultima vreme? Eu cred că adevărul este pe undeva pe la mijloc”, scrie Florin Stoican pe blogul său.

„Dar să o luăm de la celălalt capăt al pădurii, de la consum. Strategia Energetică Naţională 2016-2030 şi Consumul energetic în gospodării publicat de către INS ne arată că în România avem 3,5 milioane de locuinţe care se încălzesc cu lemn de foc. Sigur că unii vor spune că multe sunt goale, cu români plecaţi din ţară, însă sunt acolo şi alte date care pot ajuta la un calcul mult mai exact al consumului real (126 milioane de mp suprafaţă încălzită, 8,3 milioane echipamente de încălzire folosite, 19 miliarde kg lemn necesar pentru 200 milioane GJ produşi etc.). Eu sunt de la ţară, unde nu există altă sursă de încălzire în afara lemnului şi ştiu că o casă simplă cu două sobe consumă minimum 4 mc/iarnă, în timp ce una cu centrală termică ajunge la un consum de 10-12 mc/iarnă, numărul celor din urmă fiind în continuă creştere. Ca să nu forţăm lucrurile, haideţi să luăm o medie mai apropiată de minim, de numai 6 mc/iarnă/gospodărie. Asta ne duce la un necesar de consum de lemn de foc de 21 milioane mc/iarnă, adică mai mult decât cele aproape 17 milioane mc/an tăiate oficial. Dacă adăugăm consumului o medie de 9 milioane de mc/an raportate de INS ca lemn pentru industrializare, rezultă un necesar anual de 30 milioane mc/an. De unde vine diferenţa de lemn de foc? Ştiu că parte din români îşi procură singuri lemnul de pe terenurile din afara pădurii (unde acumularea a fost de 14 milioane mc în 5 ani la o creştere de 2 mc/an/ha), unii cumpără din Bulgaria şi Ucraina fiindcă e mai ieftin, dar nu cred că o diferenţă atât de mare, care tinde mai mult către cea scoasă în evidenţă de către IFN II, se poate justifica doar cu aceste surse. Totuşi cum ajunge lemnul în sobele oamenilor, fiindcă nu am auzit de morţi de frig dintre cei care se încălzesc cu lemn? Se taie atât de mult ilegal, cu toate că avem aproape 150 de acte normative care reglementează sistemul silvic şi forestier, avem radarul şi inspectorul pădurii, avem Garda Forestieră special pentru controlul sistemului şi avem multe alte instituţii cu atribuţii de control? Se pare că da”, mai scrie acesta.

Reacţii diferite

În urma acestui inventar au apărut şi reacţiile. Pe de o parte, WWF România atrage atenţia că 500.000 de hectare de pădure sunt ale nimănui din punct de vedere administrativ şi pot să dispară în mod legal! Potrivit organizaţiei de mediu, „comparând datele oferite de IFN cu cele de la INS, din cele şapte milioane de hectare de pădure deţinute de România, aproximativ 500.000 ha de păduri nu sunt incluse efectiv în fondul forestier naţional. Pentru acestea nu sunt aplicabile legile silvice – nu sunt stabilite ţeluri de gospodărire, iar recoltarea şi valorificarea lemnului sunt lăsate la latitudinea proprietarilor, indiferent de importanţa lor ecologică şi de serviciile de mediu pe care le oferă”.

Pe de altă parte, reprezentanţii industriei lemnului şi silvicultorii apreciază că rezultatele analizei Inventarului Forestier Naţional sunt pozitive, iar starea pădurilor româneşti este bună. Iar afirmaţiile „manipulatoare” prezentate în media în ultimii ani privind „defrişările necontrolate” sau „dispariţia pădurilor” nu se confirmă…

Totuşi, credem noi, adevărul e că încă se taie ilegal cantităţi de lemn importante. Deoarece, după cum arată şi rezultatele inventarului, se exploatează o cantitate mult mai mare de lemn decât cea oficială. Lucru demonstrat şi de nevoia reală de lemn pentru un an în ţară, evidenţiată cu diferite ocazii atât de silvicultori, organizaţii de mediu sau cei din industria de profil.

∗∗∗

Activitatea serviciului IFN este constituită în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” şi este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere prin inventarierea statistică a vegetaţiei forestiere de pe întreg teritoriul ţării. (Consemnare de Şt.P.)

 

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.