„Singura şansă pentru Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană este prin unirea cu România” | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 20 iulie 2018
Home » Societate » „Singura şansă pentru Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană este prin unirea cu România”
„Singura şansă pentru Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană este prin unirea cu România”

„Singura şansă pentru Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană este prin unirea cu România”

„Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv strategic al românilor”, a fost tema principală a celei de-a treia zi a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului. Analişti, comentatori politici şi reprezentanţi ai românilor din Republica Moldova au dezbătut pe larg posibilitatea revenirii milioanelor de români de la est de Prut la trupul Ţării Mame.

În Republica Moldova, primii care au dat startul procesului de reunire a Basarabiei cu România au fost primarul şi consilierii comunei Parcova din raionul Edineţ, prin semnarea declaraţiei de reunire. Astfel, s-a declanşat un întreg proces la nivelul acestei ţări, peste 160 de consilii locale comunale şi orăşeneşti, chiar şi raioane adoptând declaraţii similare.

„Singura soluţie pentru toate problemele care s-au acumulat  începând cu 1940 în Basarabia şi după prăbuşirea Uniunii Sovietice este revenirea milioanelor de români de la răsăritul Prutului la trupul Ţării Mame, este singura soluţie realistă pentru a asigura securitatea şi prosperitatea acestor oameni”, a declarat Vlad Cubreacov, preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova.

Ion Leaşcenco, preşedintele Blocului Unităţii Naţionale (BUN) din Basarabia susţine că nu doar Republica Moldova, nu doar Basarabia „ciopârţită” au nevoie de unire, ci şi România.

„România e oloagă fără Basarabia, România nu este întreagă fără Basarabia şi atâta timp cât ţara nu va fi reîntregită, România nu va putea răsufla în întregime, şi vom suferi cu toţii atâta timp cât va mai plânge Prutul”, a spus Ion Leaşcenco.

Preşedintele BUN a subliniat că mulţi tineri din România şi Republica Moldova pun umărul la înfăptuirea acestui obiectiv strategic naţional al românilor şi că este foarte important ca toţi să se implice.

„Unirea este un proces continuu, care se întâmplă acum(…) Sarcina noastră pentru 2018 este să creştem masa critică favorabilă României. Mulţi susţineau acum 10-15 ani că acest proiect este o utopie; în doar 10 ani de mişcare unionistă activă am crescut la aproape 40% de cetăţeni ai Republicii Moldova care sunt favorabili reunirii”, a precizat Ion Leaşcenco.

Vasile Costiuc, preşedintele Fundaţiei „Familia” şi al Asociaţiei „Din trecutul nostru” susţine că oamenii care au trăit cu un ideal „nu l-au schimbat, nu l-au vândut, nu au făcut alte majorităţi”, aşa l-a învăţat tatăl său, născut la 10 ani de la Marea Unire, în 1928. Tânărul a vorbit despre realităţile care „trebuie schimbate” şi despre mentalităţile care „pot fi schimbate”, despre faptul că România este un exemplu de toleranţă şi că toţi cei care o vizitează măcar o singură dată, se transformă, cunosc realitatea de aici, care este în contrast pozitiv cu starea reală din Republica Moldova.

Şi Oleg Chicu de la  Blocul Unităţii Naţionale susţine şi promovează, ori de câte ori are ocazia, dreptul basarabenilor la redobândirea României, la recuperarea memoriei istorice şi refacerea identităţii etnice şi culturale.

Vlad Ţurcanu, ex-consilier prezidenţial la Chişinău şi comentator politic, consideră că o formaţiune politică consolidată în  Republica Moldova ar ajuta proiectarea dezideratelor care ar apropia „decisiv” Republica Moldova de România. La ora actuală, însă, situaţia la răsărit de Prut nu este „una confortabilă”, susţine acesta, deoarece „miza locală deseori umbreşte miza mai importantă”, reunirea Basarabiei cu România. La Chişinău, dar şi în alte părţi ale Republicii Moldova, intelectualii pro-europeni deseori nu împărtăşesc idealul Unirii, miza locală fiind prea puternică, iar în diverse situaţii unioniştii sunt în competiţie cu aceştia. „Toţi ar trebui să înţeleagă că riscul pentru ceea ce ar putea urma este ca această competiţie internă să ne mai ţină captivi încă 10-15 ani, fără ca să se producă într-o măsură mulţumitoare contribuţia României din punct de vedere de securitate, de cultură, de educaţie, de finanţare pentru infrastructură ş.a.m.d.” a explicat Vlad Ţurcanu. Pe de altă parte, a opinat comentatorul politic, nu ar fi corect ca România să fie privită de către Republica Moldova „doar ca o sursă de finanţare”.

Prezent la dezbateri, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa, Daniel Ţecu, un cunoscător al situaţiei din zonă, a afirmat că, dacă Republica Moldova urmăreşte să fie în Uniunea Europeană, „singura ei şansă este prin unirea cu România”.

Ludmila Groian este profesoară de istorie la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău, considerat o oază de românism şi un susţinător al ideilor unioniste.

„Arde la noi spiritul românesc, nu numai se dezvoltă, arde. Din acest considerent, chiar cu mare bucurie spun că patriotismul, unionismul în liceul Gheorghe Asachi duce flacăra vie. 27 martie (data la care Sfatul Ţării de la Chişinău a votat în favoarea unirii Basarabiei cu România – n.a.) este ziua pe care o aniversăm, evident că am fi bucuroşi să spunem: Doamne, cât este de frumos să sărbătorim Ziua Unirii pe care au simţit-o înaintaşii noştri în perioada 1918-1940. Anul acesta, copiii au venit cu ideea să facem şi noi, în numele liceenilor, o asemenea Declaraţie, deja vorbim de o generaţie cu altfel de mentalitate, cu altfel de viziune. Dacă nu ar fi linia asta tendenţioasă şi ar merge mână în mână clasa politică cu clasa socială cu aceste organizaţii unioniste pe care le avem în republică, eu cred că Unirea s-ar fi făcut mult mai demult”, a povestit prof. Ludmila Groian.

Liceului „Gheorghe Asachi” din Chişinău, cea mai veche unitate de învăţământ din Republica Moldova, având o tradiţie de peste 145 de ani, i-a fost conferit, în 26 martie, de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, Decoraţia Regală „Crucea Casei Regale a României”, într-o ceremonie la Palatul Regal din Bucureşti.

„Am păstrat întotdeauna gândul că Unirea pierdută va putea fi recâştigată. În Basarabia avem atâta Unire câţi cetăţeni români şi-au redobândit cetăţenia, avem atâta Unire câtă limbă română este predată în şcolile publice din Basarabia, avem atâta Unire cât avem schimburi comerciale între cele două maluri ale Prutului, avem atâta Unire cât numărul podurilor refăcute pe Prut”, a conchis Vlad Cubreacov, preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova.

DANIELA MEZEY

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*