Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Simpozion aniversar: Vasile Avram – 75 de ani de la naştere | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Cultură » Simpozion aniversar: Vasile Avram – 75 de ani de la naştere
Simpozion aniversar: Vasile Avram – 75 de ani de la naştere

Simpozion aniversar: Vasile Avram – 75 de ani de la naştere

Vineri, 17 iulie 2015, în organizarea Cenaclului Literar „Buna Vestire” , a Redacţiei Informaţia Harghitei şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Miercurea-Ciuc, a avut loc Simpozionul aniversar Vasile Avram – 75 de ani de la naştere.

Fără să-l fi cunoscut pe V. Avram, preşedintele Cenaclului, Ionel Simota, a oferit dintru început o amplă deschidere, vehiculând minunat cu intuiţia sa poetică, constatând că „Vasile Avram a fost iniţiator de cultură în Harghita, a iniţiat Cenaclul Luceafărul, pe care-l continuăm oarecum şi noi, chiar dacă sub alt nume, mai ales că la începuturi majoritatea oamenilor proveneau din vechiul cenaclu”.

Într-un larg exordiu aniversaro-comemorativ, dr. Nicolae Bucur şi-a amintit de un dar spiritual primit de la Vasile Avram la Topliţa, la una din ediţiile Zilelor Miron Cristea: volumul Creştinismul cosmic – o paradigmă pierdută? – care, susţinea vorbitorul, „mi-a devenit în timp o adevărată călăuză în cercetările mele etnologice şi mai ales în cele de artă plastică. (…) Eu cel puţin sunt optimist că aceste cărţi vor rămâne, că cercetând o carte vei afla ce nu eşti… La el, cuvântul devine întemeiere şi durată!”.

Gazetarul şi prozatorul Ştefan Danciu, deşi apropiat intim al celui aniversat, a povestit cum l-a cunoscut în calitate de coleg şi vecin, „dar nu pot spune că l-am ghicit de pe atunci, era foarte firesc, foarte modest. Despre primul roman nu ştia nimeni, doar l-am văzut tipărit. Semna şi pe vremea aceea poezie de convenienţă în suplimentul Harghita, versuri semnate Petru Muntean (Petru era numele secretarului judeţean cu probleme organizatorice, iar Muntean, al celui de la economie). Îl întreb: de ce foloseşti numele acesta banal? Să fie în ton cu poezia, mi-a răspuns.

Avea un umor sec, extraordinar, probabil moştenit de la mama lui, ţărancă de o inteligenţă deosebită, m-am nimerit odată la gară unde era Felicia, fetele, eu şi Vasile, am condus-o la vagon, şi ea urcă treptele, se uită la noi şi zice: vai, dragii mei, atâţia aţi venit de parc-aş fi Leana Ceauşescu”.

Au venit cu completări și alți vorbitori, Gigi Filip a recitat inspirat și la prima lectură, Andreea Suciu a produs aceeași lumină lină – dar să lăsăm greul amintirilor pe umerii soţiei sale Felicia, prin truda şi devotamentul căreia sunt scoase încet-încet şi rând pe rând la iveală postumele lui Vasile Avram, adevărate surprize spirituale şi artistice:

„Cu puţine zile înainte de a pleca, cu sentimentul acela al trecerii vremii spunea că este împăcat pentru că ceea ce avea de spus mai important a reuşit să scrie. Eu aşa l-am cunoscut, scriind, cu această frumoasă patimă nobilă. S-a vorbit mult după revoluţie despre scriitorii cu operă de sertar, dar aceştia n-au apărut. Şi ştiam că el are munţi de manuscrise şi ştiam că rostul meu este să desţelenesc, să merg pe urmele operei lui. La el literatura era ca la Ion Barbu, joc secund, are în schimb opera ştiinţifică. Prima lui carte, Spirala, a apărut după foarte mult timp; la Sibiu, în redacţia de la revista Transilvania, anunţa poetul Ion Mircea că o să-i apară cartea, era la Dulea, marele tartor al cenzurii desfiinţate şi atunci Mircea Ivănescu spunea: o, atunci mai durează. Şi a durat 5 ani… Între timp s-a apucat de Fiul apocrif, pe care l-am găsit în 11 variante şi era extrem de greu să decid singură asupra variantei finale, m-am sfătuit cu oamenii care i-au citit cărţile. Constelaţia Magicului şi Creştinismul cosmic sunt de fapt aplicarea în cultura noastră tradiţională a creştinismului cosmic pe care l-a teoretizat Mircea Eliade. A fost un cercetător asiduu şi întâlnirile lui erau atât de spectaculoase, indiferent că-l avea în faţă pe Constantin Noica sau pe un ţăran de pe Valea Someşului sau de la Năsăud, unde împreună cu Ioan Alexandru înfiinţaseră acea universitate creştină”.

Creştinismul cosmic a fost lansată la Sibiu chiar de ziua lui, şi acolo pe coperta a VI-a a scris adresa noastră de acasă, şi cineva – este vorba de Ion Pogorilovschi, fostul director al Institutului de Filosofie al Academiei Române – a descoperit-o pe o tarabă; a fost atras de titlu, dar nu auzise de autor, şi a zis apoi că omul acela i-a atras atenţia prin ceea ce a scris şi că aştepta de mult ca cineva să rostească aceste adevăruri, şi i-a propus lui Vasile să scrie un capitol pentru Istoria Filosofiei Româneşti, ceea ce a şi făcut în ultimul an de viaţă. A zis Pogorilovschi: vă consider mintea cea mai potrivită pentru a scrie capitolul despre începuturile gândirii creştine – şi Vasile a scris cu patimă şase luni de zile la acest material şi l-a terminat la Institutul de Oncologie”.

În aceeaşi şedinţă a Cenaclului a fost lansat şi volumul colegului şi conjudeţeanului nostru Mihai Suciu, „Obligaţi timpului lor”, prezentat pe larg de ziarul nostru în nr. 5916, din 10 iunie a.c.

Consemnare de M. GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.