Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Sfinţi români şi străromâni
„Luptător pentru credinţă şi neam, biruitor al potrivnicilor lui Hristos şi apărător neînfricat al Ortodoxiei, ai odrăslit în Ţara Năsăudului, primind cu bărbăţie moarte de martir”
În noiembrie 1763, Atanasie (Tănase) Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru din Mocod, Marin Grigore din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu sunt cei patru sfinţi năsăudeni care au fost ucişi prin torturi pentru că au apărat credinţa strămoşească, ortodoxă.
Sfântul Atanasie Todoran, un „ales al Lui Dumnezeu”, s-a născut, înainte de anul 1663, în satul Bichigiu, de pe Valea Sălăuţei, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o familie de ţărani liberi, fiind jude şi perceptor în comunele de pe Valea Bichigiului şi a Sălăuţei.
În anii 1761-1762, Atanasie a negociat la Viena, împreună cu alţi români, ostaşi de frunte din ţinutul Năsăudului, militarizarea a 21 de comune de pe Valea Bichigiului, Sălăuţei şi Someşului Mare, când a încheiat pactul cu Guvernul austriac, prin care românii de pe graniţa Năsăudului, după intrarea în regimentul grăniceresc, vor putea să-şi păstreze credinţa strămoşească. Trebuie menţionat că ţăranii români de pe graniţa Imperiului au fost de generaţii grăniceri sau plăieşi, însă fără a fi supuşi vreunei structuri militare. Aşadar, încă de la începutul secolului al XVIII-lea, ortodocşii transilvăneni se confruntau cu impunerea, aproape pe orice cale, a credinţei „unite”. Sfântul Atanasie a cerut ca, prin înfiinţarea regimentului de graniţă, românii să nu fie siliţi să-şi lepede credinţa ortodoxă.
Nu s-a ţinut cont de dorinţa românilor. Din acest motiv, Atanasie trece în tabăra adversă, opunându-se făţiş procesului de militarizare, deoarece în sistemul militar grăniceresc nu erau primiţi ortodocşii, ci doar cei convertiţi la catolicism şi cum militarizarea era obligatorie, obligatorie era şi convertirea. Promisiunea ridicării iobăgiei a fost de asemenea ignorată.
Din lucrarea „Ofensiva uniatismului în Ţara Năsăudului în secolul al XVIII-lea. Martiriul lui Tănase Todoran”, a preotului Ioan Alexandru Mizgan, aflăm că militarizarea zonei Năsăudului a început în luna august 1762, când au fost trimişi ofiţeri de la Viena la Năsăud, să organizeze regimentul. La 10 mai 1763, considerându-se că munca de organizare s-a încheiat, generalul Buccow, cu o mare suită şi însoţit de episcopul unit Petru Pavel Aron (1754-1764), a venit să primească jurământul grănicerilor năsăudeni şi să le sfinţească steagul. Aceste momente solemne au fost organizate la Salva, pe platoul numit „Mocirlă”. Acesta este momentul începutului răscoalei ţăranilor, răscoală pornită după pledoaria lui Moş Todoran, în care solicită tuturora nesupunerea. Se spune că în revoltă atât generalul Adolf Nikolaus von Buccow, cât şi episcopul Petru Pavel Aron au scăpat prin fugă.
La scurt timp după răscoală, a venit la Salva o comisie pentru a cerceta întâmplările petrecute pe platoul „Mocirlă” în mai 1763. Cercetările s-au întins pe durata a 6 luni. Moş Tănase (Atanasie) Todoran, principalul acuzat, a declarat că este responsabil pentru cele întâmplate. Sentinţa s-a dat în 12 noiembrie 1763, fiind următoarea: „Tănase Todoran a lui Dănilă din Bichigiu, în vârstă de 104 ani, să fie frânt cu roata de sus în jos, capul lui să fie legat de o roată, pentru că a reţinut pe oameni de la unire şi de la înrolare. Vasile Dumitru a popii din Mocod, Marin Grigore din Zagra, Vasile Oichi din Telciu, condamnaţi la moarte prin spânzurătoare şi trupurile neînmormântate, pentru aceeaşi vină”. Capetele celor martirizaţi au fost „expuse” la poarta caselor în care aceştia locuiseră, iar bucăţi din trupurile ciopârţite au fost aşezate la răscruci de drumuri, spre „luare aminte”.
Martiriul Sfinţilor Mucenici năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu a fost asemenea celor din perioada împăraţilor romani, plin de emoţie şi mărturisire totală pentru credinţă strămoşească şi neam.
Să ne rugăm, aşadar, Bunului Dumnezeu, dimpreună cu Sfântul Atanasie: „Păzeşte credinţa noastră ortodoxă şi ne fereşte de silniciile celor rău-credincioşi. Depărtează de la noi cearta şi tulburarea şi, prin rugăciunile tale cele sfinte, să cerem de la Hristos Dumnezeu să ne dea iertare de păcate. Că El este Cel ce te-a chemat în lăcaşurile Sale şi pe El Îl preamărim întru toţi vecii: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită. Amin”.
Arhidiacon Adin ŢIFREA,
Catedrala Episcopală din Miercurea-Ciuc
