Şezătoare sub semnul Unirii Principatelor Române: „Noi, cu toţii, cei din Harghita şi Covasna, avem ceva ce nu au alţii în comun: aceeaşi îndârjire şi convingere pentru păstrarea identităţii noastre naţionale” | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 19 ianuarie 2021
Home » Cultură » Şezătoare sub semnul Unirii Principatelor Române: „Noi, cu toţii, cei din Harghita şi Covasna, avem ceva ce nu au alţii în comun: aceeaşi îndârjire şi convingere pentru păstrarea identităţii noastre naţionale”
Şezătoare sub semnul Unirii Principatelor Române: „Noi, cu toţii, cei din Harghita şi Covasna, avem ceva ce nu au alţii în comun: aceeaşi îndârjire şi convingere pentru păstrarea identităţii noastre naţionale”

Şezătoare sub semnul Unirii Principatelor Române: „Noi, cu toţii, cei din Harghita şi Covasna, avem ceva ce nu au alţii în comun: aceeaşi îndârjire şi convingere pentru păstrarea identităţii noastre naţionale”

PS Andrei: „Şezătoarea din seara aceasta să fie pentru fiecare un îndemn de a propovădui ceea ce moşii şi strămoşii noştri ne-au lăsat în dulcele grai românesc: limba şi apoi tradiţia satului românesc”

 

O întâlnire de suflet, de intensă trăire românească, la care au participat români şi românce din Covasna şi Harghita, dar şi invitaţi din Braşov, majoritatea îmbrăcaţi în frumoase straie populare, a avut loc sâmbătă, în preajma sărbătoririi Unirii Principatelor Române, la Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu-Gheorghe. Întâlnirea a avut loc în cadrul unei şezători „călătoare” organizată „sub semnul Unirii Principatelor Române”, iniţiată de Alexandra Pintrijel. O şezătoare menită a întări legăturile dintre românii din cele două judeţe, cu probleme identice în ceea ce priveşte păstrarea identităţii naţionale, la care au participat, printre alţii, PS Andrei Moldovan, episcopul Covasnei şi Harghitei, prefecţii judeţelor Covasna şi Harghita, Sebastian Cucu şi Adrian Jean Andrei, precum şi Codrin Munteanu, secretar general în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Cu această ocazie, Preasfinţitul Andrei a spus că „satul românesc reînvie în inimile celor care caută să aşeze pe altarul neamului românesc dragostea faţă de tradiţia culturală creştinească şi tot ceea ce numim noi naţionalism românesc”. „Frăţiile voastre, cei care v-aţi adunat în seara aceasta la streaşina bisericii, ca să-l citez pe părintele consilier cultural Sebastian Pârvu, cei care v-aţi adunat în casa lui Dumnezeu sunteţi cei mai buni români de pe aceste plaiuri ale sfintei noastre episcopii. Ne bucurăm tare mult că împreună cu părinţii slujitori ai sfintelor altare reuşiţi să duceţi mai departe ceea ce numim noi cultură, credinţă şi tradiţie românească. (…) Şezătoarea din seara aceasta să fie pentru fiecare un îndemn de a propovădui ceea ce moşii şi strămoşii noştri ne-au lăsat în dulcele grai românesc: limba şi apoi tradiţia satului românesc”, a spus episcopul Covasnei şi Harghitei.

Prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, a arătat că românii din cele două judeţe au ceva în comun ce alţii nu au: îndârjirea cu care luptă pentru păstrarea identităţii naţionale. „Sigur, cu aceeaşi emoţie pe care o aveţi probabil şi dvs., am venit şi noi, ca fraţi ai dvs. din Harghita, să dăm un mesaj extrem de pozitiv, nu doar pentru astăzi, ci şi pentru perioada următoare a ceea ce înseamnă cele două judeţe, Harghita şi Covasna. Noi, cu toţii, cei din Harghita şi Covasna, avem ceva ce nu au alţii în comun: aceeaşi îndârjire şi convingere pentru păstrarea identităţii noastre naţionale, pentru tradiţii, pentru portul popular, pentru cântul popular, pentru tot ceea ce înseamnă spirit românesc. De aceea vreau să vă mulţumesc tuturor pentru că ne aflăm astăzi aici, de la mic la mare, de la părinţi la prefecţi, de la oamenii de rând la profesori, toţi într-o horă a românismului. Nu poate fi mai frumos decât să fim împreună, mai ales că suntem în preajma sărbătorii naţionale (…) suntem împreună cu tricolorul în piept, cu tricolorul în gând, în suflet şi cred că aşa trebuie să fie mereu”, a spus prefectul judeţului Harghita. În cuvântul său, acesta a mulţumit „celor ce au creat şi creează lucruri minunate: ii, tricolor, semne de carte, steagul românesc, cei care au îndeletniciri româneşti, cele care cu atâta râvnă fac ca neamul românesc şi simbolurile naţionale să nu piară”.

La rândul său, prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a evidenţiat faptul că, de-a lungul timpului, încet-încet, „acest minunat obicei românesc” – şezătoarea – „aproape a apus”. „Însă, spre bucuria noastră, iată că sunt oameni care gândesc să reînvie aceste tradiţii, pentru că astfel de evenimente, astfel de obiceiuri erau cele care legau oamenii, legau românii între ei – şi poate că mai mult ca oricând avem nevoie de întărirea legăturilor dintre noi”, a spus prefectul de Covasna.

Iniţiatoarea şezătorii „călătoare” care a poposit în Sfântu-Gheorghe, Alexandra Pintrijel-Hagiu, din localitatea covăsneană Zăbala, organizatoarea şezătorii intitulate „Femeile din Ţinutul Căciularilor cos ii”, a povestit, la început, cum a luat naştere această idee, în urmă cu un an. „După ce a poposit în mai multe rânduri la Zăbala, într-o zi şezătoarea a prins aripi de pasăre măiastră şi a dorit să plece şi pe la alte cuiburi ale ei să trezească tradiţia, aşa am ajuns în cuibul de sub streaşina bisericii de la Breţcu, apoi la Târgu-Secuiesc, Mărtănuş, iar astăzi la dvs. acasă, în Sfântu-Gheorghe. De aici va merge şi în alte localităţi până vom şti că zestrea neamului nostru nu stă doar în măruntaiele pământului, ci şi în inimile noastre”, a spus Alexandra Pintrijel-Hagiu, explicând apoi simbolistica unei altiţe, dar şi a cămeşii bărbăteşti cu barbur sau „cămaşa omului cu barbă”. Vorbind despre croiala cămăşii, aceasta spunea că „ne duce la un simbol foarte străvechi venit de acum 35.000 de ani, şi anume simbolul eclipsei solare, care apare pentru prima dată în spaţiul nostru pe tăbliţa de la Tărtăria”. „Între timp, după ce anii au trecut, această croială a fost îmbrăcată de cusătura creştină. Fiecare împunsătură de ac aduce o cruce pe această cămaşă şi fiecare model de pe această cămaşă dezvoltă tot o cruce. Este crucea Sf. Andrei şi crucea noastră creştină, care ne apără pe noi. Deci fiecare cămaşă are un rol protectiv pentru cel care o îmbracă”, a explicat Alexandra Pintrijel-Hagiu, având ca model cămaşa purtată de tatăl ei.

Alexandra Ţifrea, iniţiatoarea grupului Şezătoare Miercurea-Ciuc, a amintit că această şezătoare din municipiul harghitean a pornit în cadrul unui proiect care s-a numit „Ia românească ne inspiră”, „în cadrul căruia am cusut ii şi am încercat să ducem mai departe aceste simboluri pe care femeile le-au cusut de sute şi sute de ani pe aceste cămăşi, sau chimeşi cum se numesc în Ardeal, pe care le-au purtat copiii, bărbaţii şi femeile deopotrivă”. Doamnele şi domnişoarele din grupul Şezătoare Miercurea-Ciuc nu au venit cu mâinile goale la întâlnirea de la Sfântu-Gheorghe, ci au adus cu ele şi au dăruit celor prezenţi atât însemne tricolore (cusute cu ocazia Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie), dar şi cu semne de carte tricolor, „care la fel le aducem tot ca un leit motiv al întâlnirii noastre de astăzi”, primele semne fiind înmânate Preasfinţitului Andrei şi celor doi prefecţi de Covasna şi Harghita. „Tricolorul este ceea ce ne uneşte, ceea ce ne face să mergem mai departe, să ducem tradiţia mai departe”, a spus Alexandra Ţifrea.

Dr. Mihai Tîrnoveanu din Braşov, unul dintre iniţiatorii Acţiunii „Români pentru români”, atât de implicat în ultimii ani în păstrarea identităţii naţionale a românilor din Covasna şi Harghita, a evidenţiat, printre altele, în intervenţia sa: „Atât timp cât va exista un copil de român ce are o mamă care coase costum popular, atât timp cât va exista un copil care să-l citească pe Mihai Eminescu, să vrea să devină erou ca Avram Iancu sau preot ortodox, neamul nostru nu va pieri. Cât timp va exista un tată care-i dă băiatului său să ţină în mână un steag tricolor, va fi bine”.

După rostirea alocuţiunilor, în timp ce aveau loc activităţi specifice unei şezători –  în principal cusutul iilor şi cămăşilor, precum şi învăţarea copiilor cu acest meşteşug – a urmat un program artistic diversificat dedicat Zilei Unirii Principatelor Române.

Momentele artistice au început cu Imnul Naţional şi cântecul „Căciula”, interpretate de copii din Voineştii Covasnei. Apoi au interpretat şi recitat cântece şi poezii patriotice, dar au pus în scenă şi dramatizarea „Moş Ion Roată şi Visul Unirii”, elevi şi preşcolari din localităţile covăsnene Zăbala, Sfântu-Gheorghe.

Un moment aparte a fost oferit de Corul bărbătesc „Voievozii Munţilor” din Vâlcele, care au interpretat emoţionante cântece patriotice.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Arhivă foto

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.