Secuiul, „copilul răzvrătit” al României

Minţile înceţoşate ale liderilor locali din Harghita şi Covasna s-au dat iar în petec. Profitând de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, primarii din Sfântu-Gheorghe şi Miercurea-Ciuc au avut iarăşi discursuri cu mesaje autonomiste şi cu descrieri ale situaţiei secuilor din HAR-COV ce ţin mai degrabă de scenariul unei drame de la Hollywood. Bineînţeles, acest scenariu, această dramă este credibilă pentru cine nu cunoaşte situaţia reală din aceste două judeţe şi jumătatea mureşeană, care, împreună, alcătuiesc aşa-numitul ţinut secuiesc.

Şi propun, în cele urmează, analiza unor idei (re)lansate la Sfântu-Gheorghe şi Miercurea-Ciuc de Antal Árpád şi Ráduly Róbert.

 

 Drama lui Antal Árpád

Primarul municipiului Sf. Gheorghe, Antal Árpád, spunea, printre altele: „României îi revine obligaţia de a respecta tot ce ne-a promis, ea este responsabilă să ne asigure un tratament în urma căruia noi putem fi etnici unguri şi, în acelaşi timp, buni cetăţeni români. Este responsabilitatea României să nu ne trateze ca şi cum am fi copiii săi vitregi, ci ca pe copii buni, să avem o ţară pe care să o iubim şi noi! Pentru că noi vrem să iubim această ţară, dar este greu să iubeşti atunci când suntem plezniţi peste gură sau suntem umiliţi”.

Pentru că edilul vorbea despre asigurarea unui tratament în urma căruia ei ar putea fi buni etnici unguri şi cetăţeni români, să vedem ce tratament a oferit România etnicilor maghiari din Harghita şi Covasna (nu numai din aceste două judeţe). Începând de la grădiniţă şi până la studii doctorale se asigură învăţământul de stat gratuit în limba maghiară. În toate instituţiile publice – de la primării şi până la spitale ori cabinete medicale – se vorbeşte în limba maghiară. În pieţe din Miercurea-Ciuc, aproape pe toate instituţiile, şi la multe balcoane stă arborat drapelul secuiesc. În baruri şi cafenele sunt cazuri în care lipsesc meniurile în limba română, promoţiile sunt trecute doar în limba maghiară, iar bonurile eliberate sunt inscripţionate doar în limba maghiară. Multe obiective de interes local sau judeţean au primit denumiri intraductibile în română ori numele unor „personalităţi” ungureşti.

Mai mult, dacă e să vorbim de luarea deciziilor locale de către secui, pentru secui, atunci trebuie amintit faptul că, doar prin decizie locală, dar cu bani din Bucureşti, în Miercurea-Ciuc s-a construit clădirea noului liceu de arte; s-au renovat clădirile Şcolii Generale nr. 1 şi a Liceului „Márton Áron”. Toate cele 3 instituţii de învăţământ au predare doar în limba maghiară şi au avut tratament preferenţial faţă de cele două şcoli româneşti din municipiu.

Şi, având tot acest tratament – care nu are absolut nimic discriminatoriu faţă de tratamentul primit de români din partea statului – periodic, câteva mii de secui se adună pe străzile harghitene să solicite autonomia, zbierând că le sunt încălcate drepturile şi că sunt asupriţi.

Tot Antal Árpád afirma că România are obligaţia să trateze secuii ca pe copiii ei, astfel încât etnicii maghiari să poată iubi ţara. Să facem comparaţie cu o familie care are doi copii. Ambii copii au acelaşi acces la banii părinţilor, ambii au acces la cărţi, la filme, la concerte, la studii, la comunicarea cu părinţi. Doar că unul dintre ei este tot timpul răzvrătit, strigând mai mereu că nu-i convine una sau alta, ba chiar începând să inventeze scenarii cum că ar fi discriminat faţă de celălalt. Ei bine, după o perioadă de timp, într-o familie normală, părinţii ar merge la acel copil şi i-ar spune aşa: fiule, ai o anumită vârstă şi dacă tot timpul eşti pus pe scandal, dacă chiar crezi că noi îţi vrem răul, că eşti discriminat faţă de fratele tău, atunci eşti liber să pleci unde vrei tu, unde crezi tu că îţi este mai bine.

Iar în privinţa iubirii ţării de către secui… să ne aducem aminte de declaraţiile, din fiecare an, ale liderilor maghiari cum că 1 Decembrie este o zi de doliu pentru ei, de pulsul care se ridică, la fel de repede ca şi gradele din pălincă, când văd un tânăr român cu tricolorul pe el, acuzându-l de incitare. Aşadar, Antal Árpád spunea că nişte indivizi care nu suportă culorile albastru-galben-roşu vor să iubească ţara? Daţi-mi voie să cred că această iubire ipotetică este la fel ca iubirea dintre câini şi pisici, la fel ca între antilope şi lei, la fel ca între talibani şi americani, între nord-coreeni şi sud-coreeni.

 

 Scenariul lui Ráduly Róbert

Primarul din Miercurea-Ciuc este cunoscut pentru discursurile sale cu tentă autonomistă, pentru aptitudinea sa de a stârni populaţia, de a aprinde spiritele într-o localitate care se doreşte a fi liniştită. Şi nici de 15 Martie nu a ratat ocazia să se dea iar în spectacol.

În discursul său din piaţa din faţa primăriei, Ráduly Róbert spunea că „ce frumos ar fi dacă nu s-ar intra la Guvernare până când nu ni se promite autonomia”. Corect! Ar fi mult prea frumos ca UDMR să nu mai fie la guvernare niciodată… Măcar ca să vedem dacă soarta economică a acestora ar fi alta fără ca liderii din cele două judeţe să mai ajungă la Bucureşti.

Şi tot Ráduly vorbea de reînfiinţarea Asociaţiei Bunurile Private, fără de care autonomia nu va fi posibilă. Adică, în opinia edilului, o autonomie fără ca nişte şmecheri să pună mâna şi pe păduri este de neacceptat.

În final, primarul care este plătit şi din banii Guvernului român i-a reproşat preşedintelui ţării că a vorbit în numele maghiarilor. Mai exact, acesta îl acuză pe Klaus Iohannis că, într-un interviu acordat în Germania, a negat că ar exista o problemă maghiară în România. „Noi, maghiarii şi secuii, să răspundem la această întrebare: vrem autonomie!”, striga în gura mare, de pe scenă, primarul Ráduly Róbert Kálmán. (L.C.)

Comentarii:

comentarii