Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Secretar de stat ungar: Ungaria poate fi puternică doar dacă e puternică şi România, Serbia, Slovacia | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 18 aprilie 2024
Home » Societate » Secretar de stat ungar: Ungaria poate fi puternică doar dacă e puternică şi România, Serbia, Slovacia
Secretar de stat ungar: Ungaria poate fi puternică doar dacă e puternică şi România, Serbia, Slovacia

Secretar de stat ungar: Ungaria poate fi puternică doar dacă e puternică şi România, Serbia, Slovacia

  • Potápi Árpád János a afirmat, la Siculeni, unde a participat la comemorarea secuilor ucişi în 1764, că Programul de dezvoltare economică a Transilvaniei a fost şi va fi în continuare discutat cu Guvernul României „şi din acest punct de vedere am avut o colaborare foarte bună”

Secretarul de stat pentru politici naţionale din Guvernul Ungariei, Potápi Árpád János, a declarat vineri, la Siculeni, că Programul de dezvoltare economică a Transilvaniei, derulat de statul vecin, a fost şi va fi discutat în continuare cu Guvernul României. Declaraţia a fost făcută, pentru presa de limba română, la finalul comemorării secuilor ucişi în 1764, în Siculeni, de trupele austriece.

„Noi acest program de dezvoltare economică întotdeauna l-am discutat şi cu Guvernul României şi în continuare vom face la fel şi scopul nostru este ca să încercăm să ajutăm şi să întărim agenţii economici maghiari de aici, în aşa fel încât să putem, totodată, să consolidăm şi să întărim şi economia României. Aşa a fost şi până acum şi va fi şi în continuare aşa şi din acest punct de vedere am avut o colaborare foarte bună”, a declarat Potápi Árpád János.

Conform acestuia, odată cu intrarea UDMR la guvernarea României, în urmă cu doi ani, şi datorită viceprim-ministrului Kelemen Hunor „relaţiile de vecinătate dintre cele două ţări s-au dezvoltat mult mai bine decât anterior acesteia”. „Ungaria poate fi puternică doar dacă e puternică şi România, Serbia, Slovacia, deci toate ţările din împrejurimi”, a declarat oficialul ungar.

Acesta a fost întrebat şi cum decurg negocierile dintre România şi Ungaria pe tema programului economic guvernul statului vecin în ţara noastră. Potápi Árpád János a răspuns că acestea ţin de Ministerul Afacerilor Externe, astfel că nu ştie dacă au loc, precizând că poate face doar afirmaţii generale.

La manifestarea de la Siculeni a fost prezent şi adjunctul ministrului de Externe al Ungariei, însă la final nu a făcut declaraţii de presă.

Comemorarea secuilor ucişi în 1764 la Siculeni

Vineri, la manifestarea de comemorare a secuilor ucişi în 7 ianuarie 1764 la Siculeni de trupele austriece au participat câteva sute de persoane, printre care reprezentanţi ai administraţiilor publice locale şi judeţene, parlamentari UDMR, dar şi oficiali ai Guvernului Ungariei.

La monumentul „Siculicidium”, ridicat în memoria secuilor ucişi în urmă cu 258 de ani, s-au ţinut discursuri şi au fost depuse coroane de flori.

Cu această ocazie, adjunctul ministrului de Externe al Ungariei, Magyar Levente, le-a transmis participanţilor că „noi, cei din Ungaria, întotdeauna venim cu un sentiment special aici, în ţinutul secuiesc”. „E de parcă cu fiecare ocazie venim acasă deoarece în dvs. (…) acei fraţi care în aceşti 100 de ani nu s-au rupt atât de mult de identitate ca noi maghiarii din Ungaria. Îi vedem pe acei fraţi pentru care a fi maghiar este o luptă de zi cu zi. (…) În acest colţ al patriei maghiare lupta niciodată nu a fost o necunoscută”, a spus adjunctul ministrului ungar de Externe.

Vorbind despre ziua de 7 ianuarie 1764, Magyar Levente a arătat că „în această zi atacul asupra secuilor nu a venit din est sau din sud, ci a venit din vest, din interior”. „Ceea ce nu a putut să facă imperiul păgân a făcut-o imperiul creştin. A înfrânt libertatea secuiască, a pus uniforma unei armate străine pe secui şi cei care nu s-au supus au fost omorâţi chiar mai crud decât de către tătari şi au fost alungaţi”.

Magyar Levente: „Mai nou Bruxellesul şi după aceea acoliţii lui încearcă să ne pună un jug ideologic şi politic”

Magyar Levente a spus că de-a lungul secolelor obiectivul marilor puteri care au venit peste maghiari a fost luarea sub ocupaţie, distrugerea trecutului şi identităţii, asimilarea sau alungarea. Însă, a continuat acesta, acestea nu au avut sorţi de izbândă şi „şi-au săpat propriile morminte aici”.

Oficialul maghiar a amintit şi că reprezentanţii politici ai maghiarilor din România participă la guvernarea ţării, ceea ce înseamnă „rezultate foarte mari”, ale căror germeni se află în „luptele de acum câteva decenii”.

La finalul alocuţiunii sale, adjunctul ministrului ungar de Externe a spus, în contextul în care în primăvară sunt alegeri parlamentare în statul vecin, că „trebuie să întărim guvernarea naţională în Ungaria”.

„În acest an care a început acum vom avea posibilitatea să dăm dovadă de determinarea noastră. Trebuie să întărim guvernarea naţională în Ungaria ca şi în anii care vin împreună şi reciproc să ne dezvoltăm şi să facem faţă oricărei tendinţe de asimilare, fiindcă există asemenea tendinţe. Mai nou Bruxellesul şi după aceea acoliţii lui încearcă să ne pună un jug ideologic şi politic. Pentru asta trebuie să avem o putere reală şi o unitate reală care se va putea realiza doar dacă în momentul datoriei cu toţii suntem acolo”, a mai spus Magyar Levente.

Ministrul Mediului din România a dat asigurări că secuii vor merge înainte la alegerile parlamentare din Ungaria, cu referire la sloganul FIDESZ

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, Tánczos Barna, a spus că ziua de 7 ianuarie, „nu vorbeşte doar de perseverenţa şi de dorinţa de libertate a Secuimii, ci ne-a dat şi putere şi ne-a arătat un exemplu generaţiilor viitoare că chiar şi cu dinţii strânşi, supunându-se ordinelor imperiale, totuşi au ieşit bine din această situaţie”. care a reprezentat un exemplu pentru generaţiile viitoare.

„Am supravieţuit ciumei, tifosului, am trecut peste toate pandemiile şi vom supravieţui şi peste această pandemie. Avem grijă unii de ceilalţi, luăm decizii responsabile. Dar am supravieţuit şi tătarilor, şi turcilor, şi armatelor ţariste şi imperiale, am supravieţuit politicii de asimilare, dacă trebuia am apucat arma, dacă nu am putut apuca arma, atunci, scrâşnind din dinţi, am muncit aşteptând vremurile mai bune, construind un viitor, deschizând perspective copiilor”, a spus Tánczos Barna.

Ministrul Mediului din România a mulţumit „prietenilor din ţara mamă”, Guvernului Ungariei, premierului Viktor Orbán, „pentru că în ultimii 12 ani în fiecare zi am simţit şi am văzut această solidaritate naţională” şi pentru că „am simţit toate acele realizări care au venit din această politică naţională, care provine din credinţă şi speranţă”.

Tánczos Barna a vorbit, la rândul său, şi despre viitoarele alegeri parlamentare din Ungaria, dând asigurări că secuii vor merge înainte şi nu înapoi. Sloganul electoral al FIDESZ din acest an este „Mergem înainte, nu înapoi”.

„2022 este foarte important şi din punctul de vedere al naţiunii noastre. Trebuie să alegem dintre continuare şi dintre împotmolire. (…)

Stimate domnule ministru adjunct, stimate domnule secretar de stat, stimaţi prieteni din Ungaria, astăzi, aici, la monumentul Siculicidium, vă putem asigura pe voi toţi că noi, secuii, şi anul acesta ca şi întotdeauna când ţara a avut nevoie de noi ştim încotro e înainte şi împreună cu voi şi noi, astăzi, mergem înainte şi nu înapoi”, a conchis ministrul Mediului.

Comemorarea de la Siculeni din acest an s-a încheiat cu o rugăciune şi cu intonarea imnului secuiesc şi cel al Ungariei.

***

Conform istoricilor, în zorii zilei de 7 ianuarie 1764, 1.350 de soldaţi austrieci au înconjurat satul Siculeni, iar două tunuri au deschis focul asupra localităţii. După aceasta, soldaţii au intrat în satul bombardat şi au măcelărit pe toţi care le-au ieşit în cale. Motivul uciderii secuilor a fost refuzul acestora de a se înrola în armata imperială. Cifrele oficiale ale vremii estimează la 200 numărul morţilor, dar Michael Conrad von Heidendorf, procurorul militar trimis pentru investigarea evenimentelor, a estimat un număr mai mare, indicând cifra probabilă de 400 de morţi.

După acest eveniment a urmat o emigrare în masă a secuilor la est de Carpaţi, în zona comunităţilor de ceangăi din Moldova şi în zona Bucovinei. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.