Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Cazul Luncii de Jos
În ultima perioadă, tăierile ilegale de lemn par a se fi diminuat substanţial. Acest lucru se datorează, probabil, şi măsurilor legislative adoptate în ultimii ani.
Totuşi, suspiciuni de tăieri ilegale mai există. Mai mulţi cetăţeni ne-au semnalat că în zona comunei Lunca de Jos ar exista exploatări ilegale de lemn. De asemenea, au semnalat şi o altă situaţie. Şi anume că cei de la Garda Forestieră solicită celor care sesizează posibile tăieri ilicite să meargă împreună la faţa locului. Mai jos o să redăm una din sesizările din zona amintită, după care vom vedea şi poziţia instituţiilor cu atribuţii în domeniu.
„În această comună (n.n. – Lunca de Jos) tăierea ilegală a pădurii este un lucru foarte normal, cunoscut şi protejat de toată lumea (de pădurari, poliţişti şi de cei din primărie). Nimeni nu face nimic, nici cei de la Garda Forestieră care vor să mergi cu ei şi să le arăţi locul şi să semnezi procese verbale. Dacă aş face asta, ar afla imediat toată comuna, dar şi cei care au luat după bunul plac din pădurea comunei. De la începutul acestui an, hoţii de lemne şi-au ales ca zonă de tăiere pădurea „Szőcs Imre”, ce aparţine de satul Poiana Fagului, comuna Lunca de Jos. Acolo au pădure şi comunele Lunca de Jos şi Sândominic, dar hoţii nu fac discriminare. Au făcut un dezastru în acele păduri. Ca de obicei, nimeni nu vede nimic. Eu nu mă pot adresa organelor de la judeţ că mă tem pentru viaţa mea”, ne-a scris unul dintre cetăţeni, precizând că în felul acesta nu peste mult timp zona va deveni păşune.
Astfel, l-am contactat pe primarul comunei Sândominic, Karda Robert, care ne-a spus că localitatea al cărei edil este are în acea zonă o păşune împădurită de 29 de hectare. Însă suprafeţe mai mari deţine Composesoratul din Sândominic. Primarul comunei ne-a spus că nu a primit semnale că s-ar tăia ilegal material lemnos, însă reprezentanţii primăriei „au văzut ceva” şi tocmai din acest motiv a încheiat un contract de administrare a păşunii împădurite cu un ocol silvic. „Am realizat amenajamentele pastorale şi ne-am dat seama că acea suprafaţă e păşune împădurită. Din acest motiv am luat legătura cu cei de la ocolul silvic din Miercurea Ciuc pentru a încheia contract de pază”, a declarat Karda Robert.
„O deplasare în teren trebuie să o facem cu persoana care are informaţia sau doreşte să ne facă sesizarea, pentru că altfel căutăm acul în carul cu fân”
În legătură cu faptul că cel care sesizează posibile tăieri ilegale trebuie să se deplaseze la faţa locului cu reprezentanţii Gărzii Forestiere, am stat de vorbă cu inspectorul şef al Gărzii Forestiere Braşov (de care aparţine şi judeţul Harghita), ing. Florin Nan.
„Nu am cunoştinţă de vreo sesizare făcută verbal, în scris sau telefonic la care noi să nu fi răspuns prompt. (…) Dacă cineva a făcut o sesizare verbal, telefonic sau în scris la colegii mei de la Garda Forestieră şi persoana respectivă a fost refuzată sau nu s-a dat curs solicitării, eu aş vrea ca persoana respectivă să mă înştiinţeze personal deîndată ca eu să pot lua măsurile ce se impun. Până în momentul de faţă, din ce cunosc eu nu s-a întâmplat aşa ceva”, a declarat ing. Florin Nan.
De asemenea, acesta a arătat că „există şi prevederi legale care spun clar că, pentru a da curs unei sesizări, acea sesizare trebuie însuşită de persoana care a făcut sesizarea”. „Trebuie să ştim numele, prenumele şi datele de contact. Şi la gardă, dacă se trimit sesizări fără ca aceste date să fie înscrise, sesizarea în mod legal trebuie casată. Noi, de cele mai multe ori, dacă ni se dau detalii concrete privind locaţia unde se întâmplă vreo tăiere ilegală ne autosesizăm”.
Ing. Florin Nan a mai punctat şi faptul că instituţia pe care o conduce primeşte foarte multe sesizări, iar personalul este subdimensionat, motiv pentru care se solicită sprijinul persoanei care sesizează o tăiere ilegală. „şi încă un aspect, tot din experienţă vă spun: suntem bombardaţi cu sesizări din toate părţile. Numărul personalului de la Garda Forestieră este subdimensionat. Şi atunci, dacă nu avem sprijinul persoanei care ne face sesizarea, adică cel puţin să vină cu noi în teren, nu avem timp necesar fizic să verificăm doar aşa, nişte generalităţi. Acesta ar fi motivul pentru care atunci când cineva apelează la noi, noi rugăm persoana respectivă să vină efectiv în teren cu noi să ne arate exact locul, pentru că nu avem timp fizic necesar să acoperim toate problemele”, a spus ing. Nan.
Însă, a precizat inspectorul şef al Gărzii Forestiere Braşov, dacă persoana care sesizează are anumite temeri privind siguranţa sa, atunci poate avea loc o deplasare numai cu cel care reclamă, pentru a indica exact locul. Iar a doua zi reprezentanţii Gărzii Forestiere vor reveni cu personalul silvic din zonă sau cu agentul economic care exploatează acolo, cu poliţia, „dar o deplasare în teren trebuie să o facem cu persoana care are informaţia sau doreşte să ne facă sesizarea, pentru că altfel căutăm acul în carul cu fân”.
„Mesajul nostru acesta este: toţi oamenii care sunt de bună credinţă să nu le mai fie frică, să vină în sprijinul pădurilor şi să ne sprijine şi pe noi în activitate. Şi să le fie frică celor care fură pădurea. Căci asta înseamnă normalitate. Telefonul nostru este deschis tot timpul, e-mailul la fel e la dispoziţie, oricine doreşte să sprijine pădurea sesizându-ne fapte care duc către tăieri ilegale, să o facă, dar avem nevoie de sprijinul lor concret. Cel puţin o deplasare în teren cu cel care ne sesizează trebuie să se facă, fără să ştie entitatea care e controlată, respectiv ocolul silvic”, a mai spus ing. Florin Nan.
Oamenii sesizează, în teren autorităţile constată, de multe ori, că e vorba de exploatări legale, problemele identificate nefiind majore
În ceea ce priveşte situaţia concretă semnalată, cea din Lunca de Jos, trebuie precizat că în zonă suprafeţele forestiere sunt administrate de trei ocoale silvice.
Ing. Adrian Gane, consilier în cadrul Gărzii Forestiere Judeţene Harghita, a explicat că în zonă au fost şi sunt foarte multe controale, deoarece se primesc numeroase sesizări despre posibile exploatări ilegale ale materialului lemnos. Cel mai recent control în zona Szőcs Imre a avut loc în urmă cu aproximativ o lună (9 mai), fiind efectuat împreună cu poliţia.
În urma controlului în partizii comunei Lunca de Jos într-adevăr au fost identificate „câteva cioate”. „Le-am inventariat şi le-am pus în sarcina pădurarului. Am găsit o pagubă de 278 lei, sumă ce a fost achitată de pădurar”, a spus ing. Adrian Gane.
Acesta a mai explicat că „am avut acţiuni, anul trecut, în zona respectivă, constante şi frecvente împreună cu poliţia şi am luat foarte multe măsuri, în special la societăţi comerciale din zona Lunca de Jos şi Lunca de Sus. Am avut 5 acţiuni comune la diverse firme. Stăm pe capul lor acolo”.
„Dar să ştiţi că din acţiunile derulate de noi, împreună cu poliţia, amploarea a ceea ce se reclamă de multe ori, amploarea fenomenului nu am putut-o constata. Din verificările făcute am găsit nereguli, dar nu de amploarea celor care se reclamă în diverse sesizări”, a spus ing. Gane.
Acesta a mai explicat că în zonă multe dintre reclamaţii se referă la exploatări legale, iar când celor care sesizează li se spune acest lucru, ei răspund că nu au ştiut… De altfel, şi şeful Gărzii Forestiere Harghita, Sziksai Bela, a spus că sunt foarte multe reclamaţii despre posibile tăieri ilegale în zona Luncilor şi Casinului care nu se confirmă.
„Probleme de acest fel (n.n. – ce au fost identificate) există peste tot. (…) Cu ajutorul poliţiei, a ocoalelor silvice, direcţiei silvice, cu toate instituţiile reuşim să ţinem situaţia sub control. Am făcut foarte multe controale. Contează foarte mult aceste controale pentru că oamenii sunt conştienţi că suntem cu ochii pe ei şi nu îi lăsăm de capul lor. (…) Controalele vor continua (n.n. – în zona Lunca de Jos), deoarece e o zonă în care este multă mişcare”, a mai spus ing. Adrian Gane, precizând că „s-a redus foarte mult fenomenul tăierilor ilegale prin aceste sisteme de verificare şi monitorizare a trasabilităţii lemnului, de unde porneşte şi unde ajunge materialul lemnos”.
La rândul său, şi şeful Ocolului Silvic (OS) Miercurea Ciuc, Janos Levente, a spus că au existat sesizări pentru suprafeţele forestiere din zona amintită aparţinând comunei Lunca de Jos, în urma cărora a fost efectuat un control de fond, la care au participat reprezentanţii Gărzii Forestiere, poliţiei judeţene şi ocolului, nefiind identificate probleme majore.
Şeful OS Miercurea Ciuc, la fel ca ing. Gane, a spus că în zona respectivă sunt mai multe persoane nemulţumite, mai ales de distribuirea lemnului primăriei pentru populaţie. „Dar noi nu avem competenţe în această privinţă. Noi asta facem: punem în valoare, emitem autorizaţiile şi din punct de vedere silvic controlăm toată exploatarea”.
Ing. Janos Levente a mai declarat că „acele suprafeţe sunt cu amenajamente silvice”. „Toate lucrările şi exploatările se fac conform prevederilor amenajamentelor silvice. La mijlocul anului trecut a fost o doborâtură de vânt în zona Ciucului şi Luncilor şi într-adevăr masa lemnoasă care urmează să fie exploatată este puţin mai mare decât cea obişnuită. Dar toată situaţia e acoperită cu prevederile amenajamentului silvic. E o zonă cu amenajamente silvice, se fac lucrări, se mai găsesc probleme, însă minore”.
Un alt aspect evidenţiat de şeful de ocol s-a referit la faptul că, în zona Luncii de Jos, în afară de gospodărirea pădurilor altceva nu mai e. „Eu cred că populaţia trăieşte din pădure”, a spus ing. Janos, precizând că la nivelul judeţului sunt 220.000 de hectare de pădure, iar posibilitatea anuală este de un milion mc material lemnos pe an, iar acum, cu doborâturile de vânt, se ajunge şi la 1,5 milioane metri cubi de lemn, astfel că mişcarea materialului lemnos este mare şi într-adevăr se văd multe maşini care transportă lemnul.
∗∗∗
După cum se vede, situaţia din zona Luncii de Jos e destul de încurcată. Pe de o parte, oamenii reclamă posibile tăieri ilegale de material lemnos. Pe de altă parte, autorităţile cu atribuţii în domeniu constată, de cele mai multe ori, că e vorba de exploatări legale, fiind identificate probleme dar nu de o mare anvergură, iar pagubele le sunt imputate pădurarilor, după cum reiese şi din statisticile instituţiilor. Astfel că, după ce am văzut poziţia părţilor şi cu precizarea că într-adevăr se exploatează lemn în zonă, concluzia o lăsăm, deocamdată, la latitudinea fiecăruia.
Atât mai amintim: că în zona Szőcs Imre, în urmă cu mai mulţi ani, au mai fost probleme, unele chiar deosebite. De exemplu, un pădurar chiar a fost bătut de doi bărbaţi care tăiau ilegal material lemnos, unul dintre agresori aflându-se la a doua faptă de acest fel şi faţă de acelaşi silvicultor. (Şt. Pătrîntaş)
