Sărbătoare și praznic la Livezi, de Ispas | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 17 august 2018
Home » Cultură » Sărbătoare și praznic la Livezi, de Ispas
Sărbătoare și praznic la Livezi, de Ispas

Sărbătoare și praznic la Livezi, de Ispas

La 40 de zile de la Sfintele Paști, românii sărbătoresc praznicul Înălțării Domnului și își cinstesc eroii. Este ultima zi din an în care se mai vopsesc şi se împart ouă roşii și se coace pasca. Femeile împart azime calde și plăcinte, odinioară ceapă verde și rachiu, pentru cei plecați la cele veșnice – ale căror suflete, potrivit credinței strămoșești, se înalță la cer -, ca să aibă merinde de drum

La Livezi, soarele și-a făcut apariția în zori, după câteva zile mohorâte și ploioase. E semn bun la zi mare, și-au spus localnicii, oameni simpli, dar credincioși și gospodari, cei mai mulți departe de a fin înstăriți, care își duc traiul așa cum le-a fost lăsat. Își păstrează tradițiile în mica lor oază de ortodoxie românească și nu îngăduie să le fie șterse rădăcinile.

Gătiți în portul popular românesc, pregătit de cu seară, livezenii, cu mic, cu mare, au pornit pe drumul către sfânta lor biserică. Nu lipsește nimeni, căci „e păcat la așa sărbătoare”. „Hristos s-a înălțat!”, se salută, iar răspunsul vine de îndată: „Adevărat s-a înălțat!”, potrivit obiceiului, la Ispas.

La biserica albă, cocoțată pe coama unui deal, veghind din vatra satului așezat în loc frumos și binecuvântat de Dumnezeu, părintele paroh Pavel a început Sfânta Liturghie de Înălțarea Domnului.

„Livezi este firul care leagă Transilvania de Moldova”, a rememorat părintele cuvintele rostite de IPS Ioan Selejan, acum Mitropolit al Banatului,  la împlinirea a 100 de ani de la zidirea bisericii satului.

„Avem 11 eroi, iar sărbătoarea de astăzi sfințește și memoria lor, a tuturor celor căzuți, la datorie, pe câmpul de luptă. În timp ce soții și fiii le erau  la luptă,  femeile și fiicele țeseau la război și coseau cămăși și ii naționale la lumina lămpii, a lumânării, sau la gura sobei când nu aveau gaz, cămăși și ii stropite cu lacrimi de dor și jale pe care astăzi le poartă copiii lor și nepoții”, a predicat părintele Pavel.

La finalul slujbei, la Monumentul Eroilor, părintele Pavel a oficiat slujba de pomenire și parastasul pentru eroii neamului, iar femeile au împărțit prăjituri, plăcinte și cozonaci frământați și copți cu gândul la cei plecați dintre noi.

„Avem și noi, aici, în sat, eroi care s-au jertfit pentru credință și libertate și numele tuturor a fost săpat în piatra monumentului. La parastas, se împarte întâi copiilor, pentru că ei ajung mai rar la biserică, din cauza distanţelor mari, casele unora aflându-se la depărtare de kilometri”, a precizat directoarea adjunctă a Şcolii Gimnaziale din Livezi, Aurelia Suciu.

Preșcolarii și elevii din localitate, incluși în proiectul școlii „Copiii și credința”, pregătiți de dascălii din Livezi, au prezentat un moment cultural-artistic, interpretând poezii și cântece dedicate eroilor neamului, au aprins candele și au așezat flori de primăvară la monument, ca martirii să aibă întotdeauna lumină şi recunoștință.

Nu au fost uitați nici sărmanii, cărora sătenii au avut grijă să le împartă ouă roșii și bunătăți, să fie sărbătoare pentru toți.

A fost ultimul moment al ceremoniilor de Înălțare, apoi fiecare a pornit către casă,  gândind la strădania de a fi mai bun, mai îngăduitor și mai iertător cu semenii, pentru a se regăsi în taina nemuririi, spre care tinde orice creștin și pe care, în cele din urmă, o vom dobândi.

DANIELA MEZEY

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*