Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Sărbătoare emoţionantă a iei româneşti | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Cultură » Sărbătoare emoţionantă a iei româneşti
Sărbătoare emoţionantă a iei româneşti

Sărbătoare emoţionantă a iei româneşti

Ia românească şi portul tradiţional au fost celebrate joi seara, la Miercurea-Ciuc, în cadrul unui eveniment emoţionant, în care participanţii au vorbit despre importanţa păstrării tradiţiilor şi a identităţii naţionale.
Sărbătoarea iei, ajunsă deja la a treia ediţie la Miercurea-Ciuc, a încheiat un proiect derulat de Asociaţia de Siguranţă Comunitară şi Antidrog (ASCA) Harghita, finanţat de Primăria Miercurea-Ciuc, care s-a intitulat „Ia românească ne inspiră”.

Alexandra Ţifrea, cea care a început grupul Şezătoare la Miercurea-Ciuc, a mărturisit că aceste activităţi le consideră o datorie peste ani, în memoria bunicilor ei, care au încurajat-o să poarte, să păstreze şi să promoveze portul popular. „Bunicul meu a fost învăţător în comuna Voşlobeni şi în perioada interbelică cosea cu fetele din comună ii, cămăşi, poale şi ţinea la portul popular, la tradiţii şi la obiceiuri. Aşa că, eu pot să spun că Grupul Şezătoare Miercurea-Ciuc este o cusătură, o cusătură care ne leagă de trecut, ne face să vedem în culori frumoase şi luminoase prezentul şi să proiectăm lucruri deosebite pentru viitor”, a povestit Alexandra.

Împreună cu mama sa, tânăra care trăieşte în Miercurea- Ciuc a salvat mai multe ii aruncate în poduri, în şoproane de lemne sau în lăzi vechi din localitatea Voşlobeni şi care au servit ca sursă de inspiraţie pentru proiectul amintit.

La eveniment a participat şi Ştefan Teslovan, un iubitor al portului popular din oraş, care a a numit ia „cel mai adânc şi mai profund obiectiv de spiritualitate”. El le-a spus celor prezenţi că, în cele două războaie mondiale, bărbaţii români purtau cămaşa naţională pe sub tunica militară, pentru a putea fi identificaţi mai uşor, după zona din care proveneau, dacă îşi pierdeau viaţa pe câmpul de luptă. Ştefan Teslovan a dezvăluit faptul că bunicul său patern a căzut pe câmpul de luptă, în timp ce era înrolat în armata maghiară, plecând de acasă îmbrăcat în cămaşa naţională. „Bunicul meu din partea tatălui s-a prăpădit în Al Doilea Război Mondial. A fost încorporat în armata maghiară, a plecat la Sopron şi de acolo a fost în linia I până la Kursk. Iar bunica mea mi-a spus aşa: A plecat de acasă îmbrăcat în cămaşă naţională”, a spus Ştefan Teslovan.

Angela Bîrsan, reprezentantă a Asociaţiei Comunitare Româneşti din Miercurea-Ciuc, a început să coasă în urmă cu câţiva ani, iar acum deţine o colecţie foarte frumoasă de ii. Ea a spus că, atunci când începi să coşi o ie, nu ştii unde ajungi, pentru că se adaugă un pic din personalitatea şi trăirile fiecăruia, iar „femeile care se apucă de cusut aduc în acelaşi timp laudă şi Domnului, dar şi vredniciei lor”. Angela Bîrsan a apreciat faptul că, prin activităţile din cadrul proiectului, dar şi alte evenimente similare care au loc la Centrul Cultural Miron Cristea, s-au redeşteptat în Miercurea-Ciuc sentimentele naţionale, care ţin de identitatea românească. „Mă bucur că s-au redeşteptat în Miercurea-Ciuc nişte simţuri care ne leagă de obiceiurile noastre străvechi, care ne fac să simţim identitatea în buricul degetelor atunci când împungem pânza cu acul şi facem atât de micul semn al crucii din aţă, ceea ce este enorm de mare lucru, pentru că, dacă noi ne îndepărtăm de propria noastră rădăcină, de identitatea noastră, nu mai suntem români, suntem ceva nedefinit, neterminat. Or aici este românitate pură. Toate aceste ii sunt de o valoare extraordinară, nu contează că au fost cusute astăzi sau în urmă cu 100 de ani”, a spus reprezentanta Comunităţii Româneşti din Miercurea-Ciuc.

Prezent la eveniment îmbrăcat în cămaşa populară a bunicului său, consilierul local Marius Ţepeluş a vorbit de cămaşa populară ca despre cel mai de seamă simbol al poporului român. „Sunt realmente emoţionat când port cămaşa populară a bunicului meu, deşi se zice că nu e bine să porţi hainele altor persoane, pentru că purtându-le, iei asupra ta o parte din destinul, din poveştile de viaţă ale celui căruia i-au aparţinut. Dar este o mândrie fără margini pentru mine să port cămaşa bunicului şi să port odată cu ea poveştile lui de viaţă şi parte din destin, al arborelui nostru genealogic”, a spus Marius Ţepeluş.

La rândul său, preşedinta Asociaţiei pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog – Filiala Harghita, Adriana Teslovan, a spus că era nevoie de astfel de proiecte în Miercurea-Ciuc, mai ales că românii din oraş au reînceput de puţin timp să îşi poarte portul popular. Ea a vorbit de şansa extraordinară de a trăi într-un mediu multicultural şi a pledat pentru înţelegere şi colaborare cu membrii comunităţii maghiare. „E firesc ca fiecare să ne dorim să ne purtăm portul, nu ascund că am avut în şezătoare şi persoane de etnie maghiară, care au venit şi au cusut cu motivele lor tradiţionale şi am fost foarte încântate. Poate să existe înţelegere în comunitate, nu trebuie să căutăm neapărat să ne izolăm în noi şi ei. Din punctul meu de vedere, cred că doar coeziunea şi înţelegerea vor fi cele care vor duce la progres, (…) dacă vom sta izolaţi – noi, în matca noastră, ei în arealul lor – nu cred că vom ajunge la progres vreodată. Copiii noştri au nevoie să trăiască aici, împreună, avem o şansă fantastică să trăim într-un mediu multicultural şi putem învăţa foarte multe unii de la ceilalţi”, a arătat Adriana Teslovan.

La sărbătoarea iei a fost prezent şi părintele Cristian Cristinoi, consilier social la Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, instituţie care a susţinut permanent evenimentele de promovare a obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti din judeţ. Acesta a punctat faptul că „este o sărbătoare a frumosului, o zi încărcată de istorie, de port popular, dar şi de religiozitate”, pentru că Ziua Iei se suprapune peste sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul dar şi peste sărbătoarea populară Numită Sânzienele sau Drăgaica.( Lia Matei)

Mesaje fascinante şi profunde

Pentru al doilea an consecutiv, la Topliţa s-a sărbătorit Ziua Universală a Iei. Din anul 2013, datorită iniţiativei comunităţii La Blouse Roumaine, ia are propria ei zi de sărbătoare, anume data de 24 iunie. Prin parteneriatul pe care A.D.I. Călimani-Giurgeu l-a încheiat cu Casa de Cultură a municipiului Topliţa ne-am propus să cinstim aşa cum se cuvine ia, acest element central al portului popular românesc.

Ziua Universală a Iei de la Topliţa a avut trei momente principale : vernisajul Ii de ieri şi azi, unde au fost expuse cămăşi din zona de nord a judeţului Harghita, respectiv din localităţile Corbu, Sărmaş, Subcetate şi Topliţa. De asemenea, am avut ca invitate pe doamnele Alexandra Ţifrea şi Adriana Teslovan din Miercurea-Ciuc, cu o prezentare de ii din celelalte zone ale judeţului. Pentru că în zona de nord tradiţia continuă, am organizat o şezătoare a iilor susţinută de Atelierul de cusut din cadrul Parohiei Ortodoxe Călimănel coordonat de preotul Petru Cătineanu, iar la final a avut loc recitalul corului „Arhanghelii” condus de dirijorul Alin Gheorghe Negrea, cu piese prelucrate din folclor.

Doresc să mulţumesc colecţionarelor noastre dragi din zona de nord – Lucica Cucuiet, Doiniţa-Ana Dobrean, Livia Harpa, Mirela Laurenţiu şi Elena Mihaela Suciu, care la ceas de sărbătoare au scos din lada de zestre minunatele cămăşi pentru a ne bucura de tot ce înseamnă autentic şi pentru contribuţia pe care o au la conservarea şi promovarea patrimoniului cultural din această zonă.

Mesajul evenimentului a venit de la Corbu: „Am adus cu noi amintiri nenumărate şi doruri pe măsură, dorul broderiilor şi simbolurilor de pe ii, cu frumuseţea lor unică ce ascunde mesaje fascinante şi profunde, broderii ce ne vorbesc despre tradiţia străveche şi transmit emoţii intense”.

Da, a fost vorba despre emoţii, despre bucuria de a scoate la lumină valorile populare româneşti, despre continuarea tradiţiilor şi a meşteşugului coaserii iilor. În Topliţa sunt două ateliere de cusut ii – unul la Parohia Ortodoxă Călimănel, iar celălalt la Biblioteca Municipală „George Sbârcea”. A.D.I. Călimani-Giurgeu, prin Programul cultural şi prin evenimente cum a fost cel de vineri, susţine şi promovează astfel de iniţiative în toată zona de Nord a judeţului Harghita. (Gabriela Buzilă)

Angajaţii ITM au venit la serviciu îmbrăcaţi în port popular, românesc sau unguresc

Angajaţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Harghita au venit vineri la serviciu îmbrăcaţi în port popular, pentru a sărbători atât Ziua Iei cât şi frumuseţea portului popular românesc sau unguresc. Inspectorul şef al ITM Harghita, Dorin Male, a declarat că mai întâi şi-a întrebat colegii dacă sunt de acord cu această idee, iar aceştia s-au arătat entuziasmaţi – şi, pentru că printre angajaţi sunt atât români cât şi maghiari, fiecare a venit îmbrăcat în portul său tradiţional.
Cei care au avut treburi de rezolvat vineri, la ITM Harghita, au fost surprinşi, dar cu toţii au zâmbit şi le-a plăcut ideea. Aceeaşi reacţie au avut-o şi trecătorii care i-au văzut pe angajaţii ITM ce ieşiseră în faţa sediului pentru a face o fotografie de grup.

„După ziua de astăzi, cred că va deveni un obicei. Toată lumea a fost foarte veselă, a avut o altă stare de spirit”, a declarat Dorin Male. (L. M.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.