Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

„Săpături arheologice în judeţul Harghita” – ediţia 2015 | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 19 aprilie 2024
Home » Societate » „Săpături arheologice în judeţul Harghita” – ediţia 2015
„Săpături arheologice în judeţul Harghita” – ediţia 2015

„Săpături arheologice în judeţul Harghita” – ediţia 2015

 Consiliul Judeţean Harghita a aprobat derularea programului menţionat în titlu, precum şi bugetul acestuia, în valoare de 36.000 lei

 

Vechime de 8 ani

Programul „Săpături arheologice în judeţul Harghita” a fost implementat pentru prima dată în 2007 şi a avut şi are la bază cooperarea cu arheologii din regiunile Ciuc, Gheorgheni şi Odorheiu-Secuiesc. În decursul anilor au fost implicaţi în program nu numai arheologii, muzeele, ci şi consiliile locale „ceea ce înseamnă – după cum precizează arhitectul şef al Consiliului Judeţean, d-na Fülöp Otilia – că a fost o cooperare a părţilor foarte reuşită”. În afara cercetărilor şi a realizărilor din judeţul Harghita, programul a fost popularizat prin conferinţe, ore de istorie pe teren, prin publicaţii ştiinţifice şi de specialitate. Din aceeaşi sursă am aflat că au fost realizate cercetări foarte importante nu numai din punct de vedere ştiinţific, ci şi în privinţa îmbogăţirii culturii locale cu 15 situri arheologice. De exemplu, s-au făcut săpături şi cercetări la Cotorman, unde s-au găsit aşezări din secolele XIII-XIV, la Leliceni – cercetare magnetometrică, la Văcăreşti – conac medieval datând din sec. XVI-XVII şi o aşezare din sec. XII-XIII, la Sântimbru – o capelă sec. XIV, la Lăzarea şi Gheorgheni – cercetări interdisciplinare (analize cu C14 şi arheometric), la Mereşti s-au făcut restaurări şi cercetări de suprafaţă în preajma unei capele şi ar mai fi de amintit şi săpăturile de la Praid şi Mărtiniş.

Respectând tradiţia anilor trecuţi, Consiliul Judeţean Harghita organizează şi în 2015 programul pentru executarea unor cercetări arheologice în toate cele trei zone, deoarece siturile cercetate sunt cetăţi, sate, vămi, tumerlii şi biserici pentru care se doreşte continuarea săpăturilor. De reţinut faptul că în toamna acestui an se va organiza şi o conferinţă de specialitate, evident, în cadrul programului.

 

Poate elucida

„Acest program – afirmă d-na arhitect şef – poate elucida modul de formare şi datarea obiectivelor şi aşezărilor vizate căpătând astfel o importanţă ce depăşeşte caracterul istoric local”.

Programul se desfăşoară conform prevederilor Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii 215/2001, Legea administraţiei publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii 273/2006 a finanţelor publice, OUG nr. 43 referitoare la protecţia patrimoniului.

 

Tot despre legalitate

Programul prezintă interes general, astfel că sunt incidente şi prevederile Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu completările şi modificările ulterioare, sens în care la data de 24 februarie 2015 s-a îndeplinit procedura de transparenţă decizională prin publicarea proiectului de hotărâre, acesta putând fi aprobat doar după trecerea termenului de 30 de zile lucrătoare calculate la data amintită, respectiv după data de 7 aprilie 2015.

 

Perioada şi locul desfăşurării programului

În perioada 30 aprilie – 30 noiembrie continuă cercetările arheologice la siturile din Ciuboteni – Miercurea-Ciuc, Gheorgheni – Piricske, în zona Odorheiu-Secuiesc cercetarea cetăţii medievale din Ocland, respectiv explorarea Drumului Sării între Ţinutul Ocnelor şi Depresiunea Gheorgheni.

 

Scopul programului

Cel declarat, desigur, este: „sprijinirea cercetărilor arheologice în bazinele Ciuc, Gheorgheni şi Odorhei pentru promovarea valorilor din patrimoniul cultural cu ajutorul unor cercetări arheologice ce contribuie la salvarea, documentarea şi propagarea siturilor arheologice”.

 

Beneficiari

Sunt muzeele din judeţ, proprietarii monumentelor sau siturilor cercetate, consiliile locale ale localităţilor implicate, nu în ultimul rând, locuitorii judeţului, ca beneficiari indirecţi.

AURELIA ILUŢ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.