Romeo Focşa Ţepeş: „Mi-e dragă comuna asta”

•  Interviu cu noul primar al comunei Corbu despre ceea ce a găsit la Primărie şi despre o parte din planurile pentru comunitate (I)
•   Printre planurile noii conduceri a comunei Corbu se află şi reabilitarea dispensarului medical, iar proiectele începute de fostul primar vor fi continuate

Comuna Corbu se află situată pe Valea Bistricioarei, care este una dintre căile de acces dintre Transilvania şi Moldova. Deşi nu are 1.500 de locuitori, comuna a fremătat mult în ultima perioadă din cauza fostei conduceri. Pe de o parte erau susţinătorii primarului, iar pe de cealaltă parte erau cei care doreau cu orice preţ ca în locul lui să vină altcineva. Iar acuzele venite dinspre această ultimă tabără erau multe: începând de la lipsa iluminatului public stradal în Capu Corbului, până la modul de a se comporta şi a vorbi cu cetăţenii când aceştia mergeau la primărie cu o problemă şi culminând cu procesele pe care atât fostul edil, cât şi fostul viceprimar le au pe rol.

Alegerile locale din luna iunie au adus şi schimbarea dorită de o parte a comunei – poate de cea mai mare parte. Iar noul primar este Romeo Focşa Ţepeş – un fiu al satului, cum se autocaracterizează, care a fost profesor încă din 1995. Şi pentru că a copilărit şi a trăit în comună, dar şi pentru că, fiind profesor, a intrat în legătură cu părinţii elevilor, spune că este la curent cu toate problemele cu care se confruntă localitatea. Motiv pentru care l-am întrebat dacă chiar le ştie pe toate şi cum s-a decis să candideze.

– Marea majoritate. Sunt fiu al satului, am avut tangenţă cu părinţii. Mi-e dragă comuna asta.

Totul a pornit de la o întâlnire cu oamenii care au venit şi au spus trebuie să candidaţi! Eu nu vreau să candidez – le-am spus – mi-e dragă meseria şi i-am întrebat de ce să candidez. Mi-au spus că trebuie să fie cineva tânăr.

Ştiu că sunt unele probleme cu care se confruntă comuna, ştiam ce probleme sunt la nivelul conducerii locale şi am început să-mi fac o listă cu plusuri şi minusuri: dacă mă duc acolo, ce aş putea să fac? În momentul în care numărul de plusuri din listă a depăşit numărul de întrebări De ce să mă duc? Nu mi-e bine mie aici, unde sunt? şi am văzut că aş putea să ajut comuna asta, am zis să încerc.

 Audit financiar, inspecţie a Gărzii Forestiere şi o vizită a Corpului de control din cadrul Ministerului Pădurilor

– Ştiind problemele cu care s-a confruntat fosta conducere – probleme avute de fostul primar cu justiţia, acuzele care i se aduc de o mare parte a comunităţii – se poate spune că aveţi o grea moştenire, probabil, cel mai important va fi să schimbaţi percepţia oamenilor asupra acestei instituţii. Cât de greu este să preluaţi conducerea unei primării care nu este văzută prea bine de către localnici?

– Prima oară m-am gândit că ar trebui să schimb mentalitatea oamenilor. Schimbând mentalităţi în şcoală, mi-am dat seama că nu e imposibil. E greu, dar nu imposibil. Şi e frumos când vezi că la sfârşit de ciclu o parte din ideile cu care ai pornit prind viaţă în mintea copilului, e frumos, e motivant.

Garda Forestieră a fost chiar azi (n.a. – săptămâna trecută) pe zona împădurită a păşunilor din comună, pentru că am înţeles că sunt unele probleme. Nu sunt în măsură să spun ce probleme sunt, dar Garda Forestieră o să facă un raport, iar la sfârşitul inspecţiei o să putem trage nişte concluzii.

La fel, am solicitat şi Ministerului Pădurilor o inspecţie şi mi s-a spus: Corpul de Control al ministrului este în drum spre noi. Când ajung, nu ştiu.

Am solicitat şi un audit pe partea de investiţii, ca să ştim cu ce pornim. După aceea pot vorbi despre moştenire, pentru că am ceva în faţă.

 În curând se vor face testele de presiune la reţeaua de apă

Dar mi-am asumat în ce m-am băgat. Am zis că e uşor pentru că dacă nu s-a făcut nimic, am ce să fac. Şi sunt atâtea lucruri pe care pot să le fac, încât seara mă culc cu gândul de ce anume să mă apuc a doua zi, pentru ca dimineaţă deja ideile să prindă viaţă. Mi-am făcut un plan de acţiune.

O să continui proiectele începute de fosta conducere, pentru că din moment ce s-a primit finanţare, s-au alocat nişte fonduri şi nu pot să zic nu fac. Continuă tot ce-i bun şi unde s-au investit nişte fonduri. Cum ar fi reţeaua de apă, care e un proiect împreună cu comuna Tulgheş.

– În ce stadiu se află?

– La noi în localitate, de la constructor am înţeles că într-o săptămână sau două am putea face testele de presiune în reţeaua principală. Urmează ca noi să începem proiectele pentru extindere, pentru branşare, deci ceea ce-l interesează pe omul de rând.

Un alt proiect pe care vrem să-l continuăm este reabilitarea drumurilor comunale prin asfaltare. Avem două drumuri comunale la care suntem într-un stadiu foarte avansat, mai având nevoie doar de câteva avize. Este vorba de Valea Corbului şi Barasău.

În privinţa drumurilor avem şi o problemă, fiind un drum neasfaltat, dar care este drum judeţean (Valea Seacă), şi acolo noi nu putem face lucrări de modernizare, asfaltare, pentru că aparţine de Consiliul Judeţean (CJ). La ultima întâlnire cu primarii am înţeles că unul dintre primari a reuşit să obţină de la CJ partea de intravilan a unui drum judeţean. O să încerc şi eu să fac demersurile necesare ca să obţinem măcar porţiunea de drum unde avem case locuite, să încercăm şi acolo să obţinem fonduri pentru asfaltare.

Într-o hotărâre a Consiliului local am redistribuit nişte fonduri pentru 3 spaţii de joacă, la noi în comună nefiind asemenea amenajări pentru copii.

 Trei spaţii de joacă pentru copiii comunei

– Câţi copii sunt la şcoală?

– Copii localnici la şcoală sunt peste 200, pentru că, având un liceu, atât la ciclul gimnazial, cât şi cel liceal, absorbim o parte de pe Valea Bistricioarei – Borsec, Corbu, Tulgheş, Hangu, Grinţieş. Iar de grădiniţă, peste 50 de copii.

Acum am identificat fonduri şi o să achiziţionăm trei spaţii de joacă multifuncţionale – tobogan, spaţiu de căţărat, leagăne. Fiind o comună extinsă, o să amenajăm un spaţiu de joacă în Capu Corbului, unul aici în centru şi unul la Barasău, unde vechea conducere a construit şi un teren de sport – nu e finalizat şi încercăm noi să-l finalizăm. Aceste spaţii de joacă le facem tocmai pentru a veni în sprijinul familiilor care au copii şi nu au unde să meargă să se dea pe un leagăn, doar dacă şi-l fac în curte.

Mai avem nişte bani să modernizăm şi să reabilităm dispensarul comunal. Peste iarnă, nefiind centralist, la centrala termică nu s-a făcut foc tot timpul, astfel că a îngheţat instalaţia sanitară; acum, aceasta curge pe pereţi.

Avem o sumă, nu e suficientă, dar „unde arde” să investim nişte bani. Tocmai a plecat proiectantul care a venit să vadă despre ce e vorba şi să ne facă un proiect, pentru că în momentul în care mergi să ceri bani, toată lumea te întreabă dacă ai proiect – da, o să avem şi proiect.

Inclusiv căile de acces în dispensar sunt deteriorate. Sunt nişte scări care, dacă te uiţi de la 2-3 metri, crezi că e rampă de acces.

Clădirea nu e veche, dar nefiind întreţinută cum trebuie, s-a deteriorat.

– Spuneaţi că s-a deteriorat inclusiv partea de instalaţie pentru că nu aveţi centralist. Veţi putea face rost de unul?

– Noi avem probleme cu organigrama, pentru că nefiind aprobată la timp, suntem în deficit de personal. Dar sunt de principiul că dacă vrei, poţi şi nimic nu e imposibil. Împreună cu doamna doctor, împreună cu medicul stomatolog, care are la etaj un cabinet închiriat – nu ştiu de ce, dar nu a mai vrut să vină cât timp a fost vechea conducere, am stat de vorbă cu dânsul şi o să vină totuşi – vom reuşi să angajăm un centralist permanent. Pentru că la noi e frig iarna şi dacă nu faci foc, îngheaţă.

Le rezolvăm „nişat”. Mergem prima dată pe reabilitare şi construcţie, iar apoi suntem în faza de identificare a resursei umane şi o să găsim şi soluţia de finanţare pentru salariul acestuia.

Din câte am înţeles, medicul, care momentan stă în Tulgheş, vrea să se mute în spaţiul de locuit de la etajul dispensarului. Acest lucru e un plus pentru comună, pentru că va fi aici ori de câte ori va fi nevoie.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii