Românii din Covasna, Harghita şi Mureş cer Guvernului României înfiinţarea unei structuri pentru protejarea identităţii culturale şi combaterea discriminării | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 15 noiembrie 2019
Home » Societate » Românii din Covasna, Harghita şi Mureş cer Guvernului României înfiinţarea unei structuri pentru protejarea identităţii culturale şi combaterea discriminării
Românii din Covasna, Harghita şi Mureş cer Guvernului României înfiinţarea unei structuri pentru protejarea identităţii culturale şi combaterea discriminării

Românii din Covasna, Harghita şi Mureş cer Guvernului României înfiinţarea unei structuri pentru protejarea identităţii culturale şi combaterea discriminării

Noua structură ar urma să aibă ca obiectiv principal respectarea drepturilor şi protejarea identităţii culturale şi individuale ale comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi combaterea discriminării pe criterii etnice a românilor, numeric minoritari în această zonă

Că situaţia în judeţele Harghita, Covasna şi parţial Mureş este una tensionată, nu mai este un secret pentru nimeni, mai ales după evenimentele de la Valea Uzului. Lectorii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au făcut o radiografie a realităţilor din cele trei judeţe, una care evidenţiază aspecte importante ale convieţuirii dintre românii şi maghiarii din zonă, pe care o prezentăm în cele ce urmează.

Dan Tănasă: „Românii din Harghita şi Covasna sunt victimele unui proces violent de epurare etnică”

„Vorbim de instituţii publice ale statului român în care românii nu mai au acces, vorbim de spaţii publice în zona celor două judeţe care se construiesc eminamente în cheie maghiară”, a detaliat jurnalistul Dan Tănasă. El a prezentat cruciada pe care a purtat-o în scopul respectării legislaţiei statului român şi a Constituţiei în cele trei judeţe, împotriva discriminării şi asimilării românilor, dirijate de elitele politice şi civice ale comunităţii maghiare din ţara noastră şi nu numai, zeci de procese, unele finalizate, altele încă pe rolul instanţelor judecătoreşti, stând mărturie.

„Ne aflăm într-o situaţie unică în lume, absolut aberantă, în care minoritatea maghiară discriminează pe criterii etnice majoritatea românească a ţării, pentru că în Harghita şi Covasna cei care sunt discriminaţi pe criterii etnice, cei care sunt asimilaţi etnic, care sunt intimidaţi nu sunt etnicii maghiari, aşa cum în mod mincinos afirmă elita politică a comunităţii maghiare, ci românii (…) Nu există în România absolut niciun context în care un etnic maghiar să fi fost sau să fie supus vreunui proces de asimilare sau de discriminare”, a continuat jurnalistul. Dan Tănasă a precizat că, în România, cele 18 minorităţi recunoscute oficial beneficiază de reprezentare în Parlamentul României, de finanţare şi de toate drepturile, de presă, educaţie şi de servicii religioase în limba maternă. „Dar nicio altă minoritate din România nu manifestă acest dispreţ, această batjocură la adresa statului naţional unitar român, pe care le manifestă elita politică şi civică a comunităţii maghiare, nici măcar maghiarii obişnuiţi nu manifestă această ură faţă de România”, a afirmat Dan Tănasă.

Toate acestea au fost posibile, arăta vorbitorul, pe fondul slăbirii până la absenţă a autorităţii statului român în cele trei judeţe din centrul ţării şi intensificării prezenţei autorităţilor ungare în zonă. „În Harghita şi Covasna, statul român nu îşi exercită suveranitatea. Cele două judeţe, în afară de faptul că au fost abandonate, sunt lăsate la cheremul UDMR, iar UDMR se comportă aici, chiar şi în o parte din Mureş, întocmai ca vechii grofi pe domeniile lor. Nimic nu se mişcă în Harghita şi Covasna fără acceptul UDMR. Or, acest lucru este cu totul inacceptabil într-un stat naţional şi unitar, cum este România”, şi-a încheiat acesta expunerea.

 Dr. Mihai Târnoveanu: „A fost atacat idealul de a fi român în propria ţară”

La rândul său, medicul Mihai Târnoveanu, preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului” a vorbit despre reclamaţia depusă pe numele său la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în fruntea căruia stă Csaba Ferenc Asztalos. Dr. Târnoveanu a fost reclamat de o fundaţie maghiară, condusă de o persoană căreia nu a dorit să-i facă public numele, apreciind că „nu merită”, fiind acuzat de discriminare, tratament degradant faţă de o minoritate, incitare la ură interetnică şi propagandă naţionalist-şovină.

„Grav este nu faptul că m-a reclamat o fundaţie maghiară, ci că a fost atacat un principiu şi idealul de a fi român în propria ţară, că aceste acuzaţii au fost luate în seamă de CNCD fără să mi se solicite explicaţii cu privire la fraze care, în opinia lor, ar incita la discriminare”, a relatat preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului”. Potrivit acestuia, reclamaţia s-a întemeiat pe 14 texte, publicate de domnia sa pe reţelele de socializare, pe activitatea socială desfăşurată în beneficiul românilor din Harghita şi Covasna şi pe protestele faţă de demersuri care „îngrădesc drepturile românilor” în România. „Cele 14 texte făceau referire la Valea Uzului, la Codul administrativ, la maghiarizarea zonei Baraolt şi la cazul Cheile Bicazului, fără a folosi un limbaj jignitor la adresa maghiarilor, ci la politica maghiară dusă împotriva României în această zonă. Reclamanţii au afirmat că eu mint, minţind manipulez lumea şi incit, astfel, la ură. De asemenea, s-a reclamat întreaga mea activitate practică, acţiunile pe care le-am desfăşurat de-a lungul anilor în Harghita, Covasna, unde am dăruit costume naţionale copiilor, premii şi cadouri de sfârşit de an şcolar, de Sfântul Nicolae, de Moş Crăciun, câteva mii de icoane ortodoxe şi de steaguri tricolore, precum şi câteva marşuri şi mitinguri, desfăşurate în deplină legalitate, împotriva adoptării Codului administrativ şi pentru sărbătorirea zilelor naţionale ale României”, a explicat dr. Mihai Târnoveanu. Preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului” a mai spus că se va prezenta la CNCD „cu capul sus” şi cu „conştiinţa împăcată”.

 Părintele Vasile Antonie Tămaş (Vâlcele): „Nu mai merge cu declaraţii de presă, ci cu ieşiri la proteste, fără violenţe, să ne apărăm tot ce avem mai sfânt”

Părintele Vasile Antonie Tămaş de la Vâlcele (judeţul Covasna) a adresat un avertisment responsabililor: suntem într-un moment de cotitură în care românii de aici sunt pe punctul de a trece la manifestări civice pentru protejarea şi afirmarea identităţii lor. Pentru că, aşa cum arăta directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, „ne îndreptăm către o resurecţie a sentimentului identitar românesc şi cu cât acesta se va face într-un timp mai scurt, cu atât el va fi mai greu de gestionat!”.

„Noi nu atacăm nimic, noi ne protejăm valorile naţionale. Din păcate, în Harghita şi Covasna suntem sub 1% iubitori de neam şi ţară, o mână de oameni într-un teritoriu stăpânit de facto de statul ungar, care au asistat neputincioşi, în data de 26 mai, la mârşăvia puterii politice din România – la ora 19:00, UDMR era la 4% voturi, iar la ora 21:00 din nou Ungaria a mai câştigat doi europarlamentari la Bruxelles. Ceea ce putem face nu se mai poate rezuma la declaraţii de presă, nu mai merge cu citate, merge cu mişcări de stradă, cu ieşiri la proteste, fără violenţe, dar pertinent, să ne apărăm tot ce avem mai sfânt. Pentru că, din păcate, nu avem nicio instituţie care să se implice pentru salvarea românismului în Harghita şi Covasna”, a declarat Părintele Vasile Antonie Tămaş.

 Probleme prioritare ale românilor din Harghita, Covasna şi Mureş

Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), Marian Ştiopu, a prezentat participanţilor la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului problemele prioritare ale comunităţilor româneşti din zonă, apelând la Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia României, să adopte „măsuri urgente şi ferme” pentru „stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a ţinutului secuiesc şi normalizarea convieţuirii interetnice” în Covasna, Harghita şi Mureş. Principala solicitare are ca obiect înfiinţarea unei structuri la nivelul Guvernului, pentru protejarea identităţii culturale a românilor şi combaterea discriminării acestora.

„Solicităm Guvernului României înfiinţarea unei structuri, la nivelul Guvernului României, având ca principal obiectiv respectarea drepturilor şi protejarea identităţii culturale şi individuale ale comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi combaterea discriminării pe criterii etnice a etnicilor români, numeric minoritari în această zonă. În acest sens, propunem aprobarea înfiinţării unei poziţii de Consilier de stat al prim-ministrului României cu posibila titulatură de „Consilier de stat pentru identitate naţională”, a declarat preşedintele FCRCHM, Marian Ştiopu.

De asemenea, a stăruit asupra finanţării proiectelor culturale multianuale ale instituţiilor, publicaţiilor şi asociaţiilor culturale, religioase şi civice româneşti  din judeţele Covasna şi Harghita de la bugetul central, prin Secretariatul General al Guvernului României.

Alte propuneri ale reprezentanţilor românilor, împuterniciţi de conducerile celor 44 de organizaţii culturale, ştiinţifice şi civice, membre ale FCRCHM vizează, între altele, asigurarea, prin lege, a reprezentării permanente a electoratului românesc din cele trei judeţe în Camera Deputaţilor, amenajarea Muzeului în aer liber din Voineşti-Covasna, restaurarea, în regim de urgenţă, a bisericilor ortodoxe „Sf. Nicolae” din Breţcu şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Vârghiş, ambele monumente istorice şi soluţionarea situaţiei Cimitirului Internaţional al Eroilor de la Valea Uzului, conform legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu.

Totodată, recomandă să fie adoptată o iniţiativă legislativă, după modelul existent în Slovacia, prin care să nu se mai permită cetăţenilor cu dublă cetăţenie să candideze şi să ocupe funcţii în administraţia publică centrală şi locală din România. Partidelor politice, „tuturor”, li s-a propus să adopte un pact prin care să se declare „că autonomia teritorială pe criteriul etnic nu va fi adoptată niciodată în România”.

Se are în vedere şi editarea unui volum de istorie a Transilvaniei, tradus în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi distribuit bibliotecilor naţionale, universitare şi ale colegiilor din lume, „pentru a informa opinia publică cu onestitate ştiinţifică despre trecutul şi prezentul românilor din această zonă”, precum şi iniţierea unei serii de manifestări ştiinţifice de către Academia Română, dedicată marcării a 100 de ani de la Tratatul de pace de la Trianon, „care să arate adevărul istoric şi să răspundă, din perspectiva istoriografiei româneşti, lucrărilor redactate de Departamentul de cercetare Trianon 100, iniţiat de către Academia Maghiară de Ştiinţe (MTA) pentru tinerii cercetători”, proiect finanţat de Guvernul ungar.

Nu în ultimul rând, crearea şi editarea unui manual de Istorie a românilor din Covasna, Harghita şi Mureş – în contrapondere cu Manualul de istorie a secuilor, finanţarea presei scrise de expresie română din Harghita şi Covasna, precum şi susţinerea unor investiţii în infrastructură.

Preşedintelui României, Klaus Iohannis, i se solicită să dezbată, în regim de urgenţă, problemele din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ce vizează siguranţa naţională, într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, unde să se adopte măsurile ce se impun.

Acestea sunt doar câteva dintre propunerile care se regăsesc şi în Rezoluţia celei de-a XVII-a ediţii a Universităţii de Vară cu tema „România şi românii din jurul României, în primul an după Centenar”, care s-a desfăşurat în perioada 12-17 august la Complexul Naţional Sportiv Izvoru Mureşului. Evenimentul, sprijinit de Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, a fost organizat de Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din centrul şi sud-estul Europei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Daniela MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.