Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Valeria Salvatori, manager de proiect în cadrul Institutului de Ecologie Aplicată din Italia, şi specialişti cooptaţi din diferite ţări europene, care o vor ajuta în acest demers, vor derula un program al Comisiei Europene în trei zone din Harghita, ajutându-ne să identificăm modalităţile corespunzătoare de gestionare a conflictelor generate de prezenţa carnivorelor mari
„Reprezint Institutul de Ecologie Aplicată (Institute of Applied Ecology, IEA), cu sediul la Roma şi am semnat un contract cu Comisia Europeană, pentru implementarea unui proces participativ în diferite ţări din Europa, unde trăiesc carnivore mari. Uniunea Europeană şi Parlamentul European au realizat că soluţiile tehnice nu sunt suficiente în arealele unde lupii şi urşii creează probleme, ci că este foarte important să fie angrenate atât comunităţile locale, cât şi toate autorităţile implicate în managementul acestor prădători”, a declarat Valeria Salvatori, invitată la şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita.
Potrivit acesteia, IEA a identificat, în cadrul acestui proiect, opt regiuni care se confruntă cu astfel de conflicte, dintre care Comisia Europeană a ales trei, iar România se află printre ele.
Abordarea managerului de proiect şi a specialiştilor este să ajute comunităţile locale şi pe principalii actori locali să strângă laolaltă „vânători, ONG-uri de mediu, fermieri, silvicultori, administratori de fonduri forestiere”, care să facă schimb de opinii şi de puncte de vedere, să identifice şi să cadă de acord asupra unor soluţii practice, pe care să le aplice „concret, nu să se mulţumească doar să vorbească despre ele”.
„Deci, noi nu venim cu soluţia, noi putem să vă arătăm bunele practici din alte ţări, unde ele sunt aplicate, să aducem oameni de acolo, care să vă vorbească despre cum gestionează ei problema carnivorelor mari, grupul de lucru urmând să decidă care este soluţia cea mai potrivită pentru ţara lor”, a explicat Valeria Salvatori.
Ea consideră că sprijinul consiliului judeţean este foarte important şi a evidenţiat că, dacă ar participa la întâlnirile grupului de lucru, ar aduce „plus-valoare acestui proces, convingându-i pe oameni că CJ lucrează realmente în folosul lor”.
„Suntem abia la începutul acestui program (în România – n.a.), am stat de vorbă cu oamenii, am realizat câteva interviuri, inclusiv cu persoanele care au avut de suferit din cauza prezenţei carnivorelor mari, pentru a înţelege care este natura problemelor. Noi nu avem o echipă de experţi, sociologi şi specialişti în administrarea conflictelor care să identifice modul în care au fost gestionate problemele în trecut, vom folosi competenţa facilitatorilor locali, pentru a-i înţelege pe localnici şi pentru soluţionarea problemelor lor”, a detaliat Valeria Salvatori.
Reprezentanta IEA a afirmat că primul workshop (atelier) va avea loc „probabil înainte de Crăciun” şi că este important să fie informat şi consiliul judeţean.
„Nu trebuie să participaţi la întâlniri, dar este important să fiţi implicaţi în acest proces, să conştientizaţi realitatea înconjurătoare. Noi vom întocmi rapoarte, care vă vor furniza toate informaţiile şi ele vor fi disponibile tuturor celor din consiliul judeţean şi altor persoane interesate”, a menţionat dna Salvatori.
Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a profitat de prilej, pentru a le relata consilierilor prezenţi la şedinţa extraordinară şi oaspeţilor impresiile după „vizita de studiu” de două zile efectuată recent, împreună cu alte 10 persoane din Harghita şi Covasna, în statul Montana – Statele Unite ale Americii. Borboly a arătat că invitaţia a fost lansată de o organizaţie internaţională, iar vizita, organizată „împreună cu Universitatea Yale şi cu alte centre universitare”, s-a desfăşurat „pe cheltuiala” acesteia.
„Ei au apreciat că este bine să ne formăm o idee despre modul în care este gestionată problema carnivorelor mari în SUA. Au un sistem foarte dezvoltat de garduri electrice, pentru protejarea împotriva urşilor. Şi în privinţa gunoiului menajer au un sistem (de colectare – n.a.) sofisticat şi costisitor, dar acolo 95% din costuri sunt suportate de la nivel statal şi federal. În plus, politica lor în domeniu se bazează foarte mult pe comunicare, au vorbit cu oamenii până au reuşit să-i facă să înţeleagă cum să se protejeze şi care sunt beneficiile acestui animal care trăieşte lângă ei. Acum, sunt pentru convieţuirea cu acest animal protejat”, a povestit Borboly.
Până vom ajunge şi noi ca ei, va mai curge multă apă pe Olt. Înainte de toate, autorităţile ar trebui să se decidă ce vor şi să acţioneze. Vorba unui primar din zonă, „ori să găsească modalităţi pentru rezolvarea conflictului om-urs, ori să transforme Harghita în rezervaţie de urşi”. România deţine, în prezent, recordul european la numărul urşilor care-i populează pădurile. Dar preţul este unul prea mare, o spun cei atacaţi, pentru care nu există o lege care să-i protejeze, cei cărora le sunt înşfăcate şi sfârtecate animalele din ogradă şi distruse culturile care le asigură subzistenţa. Pe de altă parte, omul a intrat adânc în teritoriile care au aparţinut, până acum câteva decenii, exclusiv sălbăticiunilor, peste care domnea falnicul urs brun. Majoritatea pădurilor au fost retrocedate şi nimeni nu se mai osteneşte să le asigure mâncare la vechile locuri de hrănire, să-i ţină în adâncul codrilor. Împinşi de foame, îşi caută hrana în spaţii locuite. Încă de acum 5-6 ani, World Wide Fund for Nature şi alte ONG-uri de mediu au atenţionat că „România îşi gestionează populaţia de urs în mod iresponsabil”. Iar Uniunea Europeană se grăbeşte să ne pună etichete, fără să se gândească la ţări precum Germania şi alte state unde urşii au fost exterminaţi înaintea apariţiei legii care să-i protejeze. Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, s-a oferit, de curând, să le repopuleze pădurile cu câteva exemplare de urs de la noi, gratis, dar nici o singură ţară europeană nu s-a arătat dispusă să accepte propunerea, din varii motive.
DANIELA MEZEY
