Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

România şi războaiele de imagine: Portretul unui agent de influenţă (5) | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 20 aprilie 2024
Home » Politic » România şi războaiele de imagine: Portretul unui agent de influenţă (5)
România şi războaiele de imagine: Portretul unui agent de influenţă (5)

România şi războaiele de imagine: Portretul unui agent de influenţă (5)

Poate că omul e făcut numai din cuvintele lui…” László Tőkés

Fost colaborator a două servicii de informaţii comuniste – al Securităţii şi al AVO, serviciul de informaţii ungar – fost episcop reformat, fost preşedinte de onoare al UDMR, fost vicepreşedinte al Parlamentului European, fost soţ adulterin (fost, pentru că soţia sa a divorţat de el) şi fost cavaler al Ordinului Steaua României, László Tőkés a fost, este şi va fi, în calitate de agent de influenţă, un vector al războaielor psihologice şi de imagine împotriva României.

12 februarie 1992. Austriacul Die Presse redă, în articolul „În România domină vechile metode”, opiniile episcopului Tőkés care îşi afirmă îngrijorarea faţă de situaţia maghiarilor din Ardeal pe care „naţionaliştii români îi tratează ca pe cetăţeni de categoria a doua” şi conchide că „situaţia viitoare a minorităţii maghiare va fi similară evreilor sau germanilor” (s.n.). Această ultimă formulare prin excelenţă logomahică va fi reluată şi amplificată.

19 februarie 1993. Cotidianului Süddeutsche Zeitung dedică o pagină întreagă problematicii minorităţilor maghiare din afara graniţelor Ungariei. „Situaţia actuală a maghiarilor din România este similară cu cea a evreilor din anii 1930” (!), susţine episcopul László Tőkés.

19 februarie 1993. Cu ocazia unei vizite organizate în statul american Ohio de liderii emigraţiei ungare din SUA şi a reprezentanţilor bisericilor protestante ungare, László Tőkés ţine la City Club din Cleveland o conferinţă televizată în direct despre faptul că „în România are loc împotriva minorităţii maghiare un proces de epurare etnică, la fel ca în Serbia sau Bosnia, doar că maghiarii nu au arme” (Informaţia are ca sursă editorialul semnat de Remus Grama în săptămânalul America, publicaţie a Uniunii Românilor din Statele Unite. Articolul specifică prezenţa la conferinţa de la Cleveland a poetului Ioan Alexandru, senator PNŢ, aflat în vizită în SUA).

Ca urmare a conferinţei, în ediţia din 20 februarie, publicaţia Plain Dealer din Cleveland va scrie un articol având ca subiect „fascismul românesc”! (http://udvardy.adatbank.transindex.ro/?action=nevmutato&nevmutato=TőkésLászló&kezd=331)

23 februarie 1993. În vizită la Washington, László Tőkés, episcop şi preşedintele de onoare al UDMR, este primit la Departamentul de Stat de subsecretarul de stat Ralph Johson. Temele discuţiilor, aşa cum reiese din articolele publicate la 24 februarie în ziarul Magyar Nemzet din Ungaria şi la 25 februarie în Romániai Magyar Szó, au fost „restauraţia comunismului în România” şi „epurarea etnică ce are loc în România”.

La conferinţa de presă care a urmat, Tőkés va susţine că există o singură soluţie a dezamorsării „bombei etnice”: împărţirea Transilvaniei în cantoane, după modelul elveţian, şi autonomia teritorială pe baze etnice. (http://udvardy.adatbank.transindex.ro/?action=nevmutato&nevmutato=TőkésLászló&kezd=331)

26 februarie 1993. Sub titlul Ethnic Cleansing in Transylvania – Epurare etnică în Transilvania, cotidianul The Washington Times publică un amplu interviu cu László Tőkés în care acesta susţine că în Transilvania are loc o epurare etnică ca şi în Bosnia, dar nu cu mijloace violente (?!). Pe larg, ziarul relatează că în ţările vecine Ungariei minorităţile maghiare constituie bombe etnice cu ceas (s.n.). Conform ziaristului Andrew Borowiec, unii dintre maghiari vorbesc despre rectificarea frontierelor de la Trianon”.

27 februarie 1993. Cotidianul ungar Magyar Hirlap reia articolul din The Washington Times sub titlul „Ziar american despre bomba etnică”.

27 februarie 1993. Budapesta. Prezent la conferinţa de presă a lui László Tőkés referitoare la turneul pe care l-a făcut în Statele Unite, corespondentul TVR, Dorin Suciu, îl întreabă pe acesta dacă îşi menţine afirmaţiile despre epurarea etnică a maghiarilor din Transilvania apărute în The Washington Times. Preşedintele de onoare al UDMR confirmă, specificând însă că mijloacele sunt mai subtile (s.n.).

Difuzarea înregistrării pe postul de televiziune naţional declanşează un imens scandal public. Tőkés este contestat de toate partidele politice, inclusiv de Alianţa Civică, partener politic al UDMR. Presa titrează: Declaraţii de export (România Liberă), Episcopul e unealta diavolului (Tineretul Liber), Un trădător, un provocator, un nimeni, avocatul diavolului: László Tőkés (Vremea) ş.a.m.d.

Ministerul de Externe român califică declaraţia episcopului ca „dezinformare gravă şi neconformă adevărului”. UDMR, prin liderii săi, se „delimitează” de preşedintele său de onoare, iar mai multe asociaţii ale revoluţionarilor de la Timişoara îi retrag lui László Tőkés calitatea de revoluţionar.

Acesta va primi o altă grea lovitură peste numai câteva luni, în iunie 1993, când va izbucni scandalul Fundaţiei Internaţionale Transilvania. Înfiinţată la iniţiativa episcopului şi a scriitorului Sütö András la 29 mai 1990, fundaţia, cu sediul la Budapesta, era destinată să-i sprijine pe maghiarii expatriaţi care intenţionau să se reîntoarcă în România. Preşedinte este ales scriitorul Sütö András, vicepreşedinte episcopul László Tökés, iar membri ai comitetului de conducere Géza Szöcs, lider marcant al UDMR, şi Sándor Csóori, preşedintele Uniunii Mondiale a Ungurilor.

În primii doi ani de activitate, fundaţia va obţine un rezultat greu de prevăzut: reuşeşte să repatrieze un singur maghiar – Attila Kelemen din Târgu-Mureş. Izbuteşte, în schimb, să arunce cel mai deplin mister asupra dispariţiei mai multor zeci de milioane de forinţi, sau a echivalentului lor în valută! Scandalul care a urmat a fost imens.

Este începutul declinului lui László Tökés ca om politic, dar nu şi a carierei de agent de influenţă a acestuia. (Va urma)

Dorin SUCIU

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.