Români pentru români. Solidaritatea românilor de pretutindeni cu românii din Covasna, Harghita şi Mureş, ediţia a IV-a

martie 18, 2022 in Societate

Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) şi al Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), împreună cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” au organizat ediţia a IV-a a reuniunii cu tema „Români pentru români”. Manifestarea a avut loc în ziua de 14 martie, Ziua solidarităţii românilor de pretutindeni cu românii din Covasna, Harghita şi Mureş.

La reuniune au participat conducerile principalelor asociaţii nonguvernamentale din Sfântu Gheorghe membre ale FCRCHM, Dragoş Burghelia, preşedintele FCRCHM şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale (Sebastian Cucu, subprefectul jud. Covasna, Dan Ardelean din partea Serviciului de Dezvoltare Comunitară din cadrul SGG, iar senatorul Ionuţ Neagu s-a adresat participanţilor printr-un mesaj). La reuniunea noastră au participat reprezentanţi ai instituţiilor şi personalităţi din ţară, nominalizate pentru a primi premiul „Pr. prof. dr. Ilie Moldovan”, care s-au remarcat prin acţiunile de sprijinire a românilor din judeţele Covasna şi Harghita pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale.

În data de 14 martie 1992, în Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe a avut loc adunarea de constituire a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”. La aceasta au participat cei 323 de membri fondatori şi alte câteva sute de invitaţi, în prezenţa ÎPS Serafim, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, azi mitropolit al românilor din Germania şi a unor reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale. Marcarea acestui eveniment deosebit de important din viaţa comunităţii româneşti din judeţul Covasna va avea loc în cadrul Zilelor „Andrei Şaguna” ediţia XXX-a, la sfârşitul lunii iunie 2022.

Lucrările reuniunii au fost deschise de pr. Ioan Marin, directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” prin rostirea unei rugăciuni şi transmiterea mesajului de binecuvântare al PS Părinte Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei.

Reuniunea a oferit posibilitatea de a dezbate principalele aspecte ale manifestării solidarităţii românilor de pretutindeni cu românii din Arcul Intracarpatic.

Reamintim faptul că strategia de prezervare şi afirmare a identităţii cultural-lingvistice şi confesionale româneşti din zonă o putem realiza prin trei modalităţi principale de acţiune, respectiv:

Prin noi înşine;
Prin intensificarea sprijinului acordat de către Guvernul României;
Prin sporirea solidarităţii românilor de pretutindeni cu românii din cele 3 judeţe.

În legătură cu prima modalitate de acţiune, precizăm faptul că cele câteva ONG-uri active, împreună cu instituţiile de cultură, iniţiază şi organizează manifestări şi proiecte cultural-ştiinţifice devenite tradiţionale, apreciate pe plan local, regional şi naţional (cercetări interdisciplinare, sesiuni de comunicări, spectacole, expoziţii, editarea unor publicaţii şi volume de istorie locală etc.). Trebuie însă să recunoaştem că nu s-a reuşit înfiinţarea de asociaţii comunitare în toate localităţile româneşti şi că nu toate asociaţiile culturale româneşti existente reuşesc să iniţieze şi să implementeze proiecte fezabile. O problemă de mare actualitate este slaba implicare a tineretului în activităţile culturale şi civice.

Privind sprijinul primit din partea SGG al Guvernului, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, precizăm că în cursul anului 2021 mai multe ONG-uri din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au beneficiat de cofinanţarea unor proiecte. Pentru anul 2022 urmează a fi elaborată o nouă metodologie de evaluare a proiectelor, existând promisiunea că va continua cofinanţarea acestora pentru comunităţile locale. În aceste condiţii, în cursul lunii martie, ONG-urile interesate sunt invitate să finalizeze elaborarea proiectelor în vederea depunerii acestora.

Şi cu această ocazie s-au reiterat o serie de doleanţe ale comunităţilor româneşti din cele 3 judeţe, rămase nerezolvate, aceste deziderate, completate cu altele noi rezultate din propunerile asociaţiilor culturale membre ale FCRCHM, urmând a fi aduse la cunoştinţa conducerii guvernului:

Solicităm Parlamentului şi Guvernul României să găsească modalităţile adecvate de aplicare a prevederilor Memorandum-ului explicativ al Recomandării 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care precizează că „drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare când ea este minoritară într-o regiune a ţării lor”;
Dorim îmbunătăţirea comunicării cu parlamentarii, demnitarii şi europarlamentarii români, având ca obiectiv cunoaşterea de către aceştia a configuraţiei reale a convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi sprijinirea normalizării acesteia;
Solicităm continuarea asigurării cofinanţării proiectelor derulate de către ONG-urile locale de către SGG, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară;
Solicităm sprijinul factorilor abilitaţi din cadrul administraţiei publice centrale pentru realizarea următoarelor obiective de o deosebită importanţă, care aşteaptă de ani de zile atenţia necesară: înfiinţarea muzeului în aer liber de la Voineşti, reabilitarea Bisericii ortodoxe din Breţcu – monument istoric, finalizarea lucrărilor la Casa de Cultură din Întorsura Buzăului, realizarea investiţiilor necesare la Complexul Sportiv Naţional de la Izvoru Mureşului, clarificarea situaţiei juridice şi începerea lucrărilor de reabilitare a Casei de Cultură a Sindicatelor din Sf. Gheorghe.
Solicităm adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania;
Solicităm administraţiei publice locale să asigure respectarea statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;
Identificarea, cu sprijinul Guvernului, a modalităţilor prin care instituţiile culturale din judeţele învecinate să promoveze parteneriate cu instituţiile culturale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş pentru implementarea de proiecte comune.
Solicităm sprijinul Ministerului Afacerilor Externe şi a Parlamentului României pentru organizarea unui schimb de experienţă cu reprezentanţii societăţii civile din Slovacia pe tema cunoaşterii legislaţiei şi a practicii privitoare la convieţuirea interetnică din regiunile cu o compoziţie etnică asemănătoare zonei noastre.

Un motiv de satisfacţie îl constituie continuarea şi amplificarea solidarităţii românilor de pretutindeni cu românii din zona noastră, astfel:

Instituţiile, asociaţiile şi personalităţile care au primit premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, în ediţiile precedente, continuă acţiunile lor de sprijin a românilor numeric minoritari din zona noastră;
Reluarea redactării Revistei presei maghiare şi române referitoare la convieţuirea interetnică din zonă asigură o mai bună cunoaştere a realităţilor din cele trei judeţe, ofensiva geopolitică a Ungariei, diferenţa dintre investiţiile realizate în sud-estul Transilvaniei de Ungaria şi cele realizate de Guvernul României;
A continuat solidaritatea academică concretizată prin participarea cercetătorilor din întreaga ţară la manifestările cultural ştiinţifice din zonă şi la editarea publicaţiilor cultural-ştiinţifice;
O frumoasă activitate de sprijinire a persoanelor aflate în nevoinţă o desfăşoară Sectorul Social al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, cu sprijinul a numeroşi sponsori şi binefăcători;
Au continuat proiectele de solidaritate iniţiate şi realizate de Asociaţia Calea Neamului, condusă de medicul Mihai Tîrnoveanu;
O activitate deosebită de ajutorare a unor persoane cu posibilităţi financiare reduse, inclusiv din comunităţile istorice româneşti din afara graniţelor, o desfăşoară pr. Antonie Tămaş de la Parohia Vâlcele;
S-au finalizat lucrările de reamenajare a Bisericii ortodoxe din Mărtănuş, cu fonduri europene şi sprijinul a numeroşi sponsori şi binefăcători. Acest exemplu de bună practică va fi prezentat într-o lucrare redactată de către scriitoarea Mihaela Aionesei din Tg. Secuiesc;
Presa locală din cele 3 judeţe a prezentat şi alte acţiuni de solidaritate desfăşurate la nivel local, cu implicarea, în mod deosebit, a românilor din judeţele învecinate.

În cadrul reuniunii, a urmat ceremonia de înmânare a premiului „Pr. prof. dr. Ilie Moldovan” iar după acest moment noii deţinători ai premiului au transmis organizatorilor cuvinte de mulţumire şi de apreciere a consecvenţei cu care sunt organizate aceste reuniuni. În acest cadru, au fost transmise mesajele prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Sebastian Moldovan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu (fiul pr. prof. Ilie Moldovan) şi Dragoş Burghelia, preşedintele FCRCHM.

Cu binecuvântarea PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, aducem şi pe această cale mulţumiri tuturor celor care, prin vorbe şi fapte ziditoare, şi-au dovedit solidaritatea cu românii din zona noastră, exprimându-ne speranţa că vor fi, şi în continuare, alături de noi.

Realităţile actuale ne obligă să ne aducem aminte de vorbele înţelepte ale Părintelui Protopop Aurel Nistor care, în perioada interbelică, afirma: „Problema românească din secuime nu este numai de interes local; ea ar trebui să fie o problemă de stat, una şi aceeaşi pentru orice cârmuire din fruntea ţării”.

Fără sprijinul Guvernului şi fără solidaritatea românilor de pretutindeni, este pusă sub semnul întrebării însăşi dăinuirea românească în mediul multietnic şi pluriconfesional de pe aceste binecuvântate meleaguri din inima României.

Dr. Ioan Lăcătuşu, ing. Ciprian Hugianu