Rezoluţia Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului

iulie 18, 2018 in Societate

Rezoluţia adoptată la finalul lucrărilor celei de-a XVI-a ediţii a Universităţii de Vară „România şi românii de pretutindeni în Anul Centenarului Marii Uniri” de la Izvoru Mureşului evidenţiază că românii din jurul graniţelor ţării şi din Balcani continuă să fie supuşi unui proces agresiv de asimilare, unele dintre comunităţile româneşti denunţând că nu beneficiază de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţile naţionale. La rândul lor, românii din Covasna şi Harghita sunt expuşi deznaţionalizării, segregării şi purificării etnice, din cauza politicii autorităţilor locale şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român

Privitor la românii de pretutindeni, pentru remedierea situaţiei sunt necesare, între altele, regândirea structurală, în ansamblu, a instituţiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni, pentru ca acestea „să poată răspunde rapid şi eficient nevoilor majore de natură identitară, educaţională, administrativă şi spirituală ale comunităţilor de români din afara frontierelor”.

Astfel se solicită acordarea de burse şi de indemnizaţii de sprijin identitar tuturor elevilor şi profesorilor din şcolile şi clasele cu predare în limba română din afara graniţelor României, sprijinirea înfiinţării unor şcoli publice sau private cu predare în limba română în statele în care există comunităţi româneşti autohtone şi sprijinirea înfiinţării de şcoli bilingve în comunităţile mari din emigraţie.

Participanţii la Universitatea de Vară au cerut reînfiinţarea Oficiului pentru Republica Moldova în subordinea primului-ministru, definirea şi aplicarea unor politici concrete care să susţină procesul de reunificare al celor două state româneşti, „în principal prin unificare culturală, susţinerea consistentă a mass-media româneşti de peste Prut”. Totodată, solicită înfiinţarea Institutului Cultural Român (ICR) la Kiev, cu filială la Cernăuţi, ICR Moscova, ICR Belgrad, ICR Atena şi completarea dispoziţiilor guvernamentale în vigoare cu noi prevederi despre înfiinţarea ICR Sofia şi ICR Tirana, cu filială la Saranda, precum şi a unor filiale ICR la Bălţi şi Cahul.

Prin intermediul documentului citat se stăruie în aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în Circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării şi asigurarea unui număr suficient de secţii de votare peste hotare. Participanţii la Universitatea de Vară pretind şi completarea Legii cetăţeniei române, astfel încât aceasta să prevadă posibilitatea dobândirii cetăţeniei române de către românii de pretutindeni în procedură simplificată, precum şi suplimentarea numărului de posturi pentru Comisia Naţională pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Pentru o mai bună gestionare a situaţiei românilor de pretutindeni, se solicită, printre altele, alocarea unui buget de 50 de milioane de euro către ministerul de resort.

Conform rezoluţiei, semnatarii cer „aplicarea în regim de urgenţă” a Strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale, iar Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei să devină principalul partener de consultare al instituţiilor statului român în implementarea Strategiei şi monitorizarea respectării şi implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.

Lectorii, cursanţii şi organizatorii universităţii au propus instituirea prin lege a zilei de 10 mai ca Zi a Românităţii Balcanice şi reluarea în acest sens a tradiţiei existente până în anul 1948.

Privitor la românii din Covasna, Harghita şi Mureş, se solicită elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială şi culturală menită „să asigure efectiv respectarea drepturilor comunităţii româneşti numeric minoritare în zonă”, înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti numeric minoritare din ţară în cadrul Secretariatului General al Guvernului, numirea unui consilier prezidenţial, respectiv al primului-ministru, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare din ţară şi să coordoneze politicile guvernamentale privind românii aflaţi în dificultate culturală şi identitară.

Totodată, cer asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu. În context, semnatarii rezoluţiei solicită neadoptarea amendamentelor UDMR la Codul administrativ, care „ţintesc” diminuarea statutului oficial al limbii române în administraţia de stat şi a atribuţiilor prefectului, „având drept ultim scop autonomia teritorială pe criterii etnice şi purificarea de români a zonei”.

Participanţii şi organizatorii universităţii mai cer implicarea europarlamentarilor români, precum şi a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Congresului Puterilor Locale şi Regionale, în prezentarea corectă a situaţiei reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene şi internaţionale în domeniul autonomiei locale şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

De asemenea, cer încetarea finanţării din bani publici sau a oricărei alte forme de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acţiunilor de orice natură care contravin intereselor naţionale ale poporului român, Constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri interetnice şi adoptarea unor reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a imixtiunilor inacceptabile ale reprezentanţilor Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României.

În contextul Centenarului Marii Uniri, participanţii la universitate au propus organizarea unei şedinţe a Guvernului României în judeţele Covasna şi Harghita în acest an, ocazie cu care să se aprobe o serie de proiecte de larg interes cetăţenesc, cu implicaţii concrete asupra bunei convieţuiri interetnice.

Rezoluţia mai prevede anularea restituirilor ilegale de proprietăţi imobiliare care au aparţinut statului român, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din România.

În finalul documentului se solicită sprijin financiar pentru o serie de proiecte concrete precum: reabilitarea cimitirelor şi monumentelor eroilor români din Covasna şi Harghita, amenajarea Muzeului în aer liber din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, pentru continuarea cercetărilor arheologice la Cetatea dacică din Covasna şi introducerea ei în circuitul turistic, pentru construcţia unei noi săli de sport la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului şi susţinerea Grupului de Acţiune şi Solidaritate Civică Naţională pentru Românii din Harghita şi Covasna constituit cu ocazia ediţiei din acest an a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului.

Rezoluţia adoptată la finalul ediţiei a XVI-a a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a fost semnată de 23 de organizaţii şi asociaţii şi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României, precum şi partidelor parlamentare şi neparlamentare.

Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, care s-a desfăşurat în perioada 2-7 iulie, la Complexul Sportiv Naţional, a fost organizată de Centrul Cultural Topliţa şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

DANIELA MEZEY