Rezoluţia Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni Izvoru-Mureşului, ediţia 2015

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, ediţia a XIIl-a, desfăşurată în perioada 11-16 august 2015, au dat publicităţii câteva dintre punctele Rezoluţiei ce va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului României, Guvernului României şi partidelor parlamentare şi neparlamentare

Constatând că:

Comunităţile autohtone româneşti din jurul frontierelor României şi din Balcani sunt supuse unui proces agresiv de asimilare, unele dintre acestea nebeneficiind de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţi naţionale;

Românii din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş sunt expuşi sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare, datorită politicii autorităţilor locale, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român;

Românii de confesiune romano-catolică din Bacău, Iaşi şi Neamţ sunt supuşi unui proces de maghiarizare prin care numeroase familii de români sunt determinate prin mijloace diverse să-şi schimbe identitatea. Acest lucru se face cu complicitatea unor politicieni care au impus autorităţilor locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste judeţe se declară români;

Organizatorii Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului înaintează autorităţilor publice centrale şi locale, partidelor politice, societăţii civile, precum şi mass-media următorul pachet de propuneri:

•  crearea unui Minister al Românilor de Pretutindeni, structură unică în cadrul Guvernului care să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni;
•  asumarea de către partidele politice româneşti de pe cele două maluri ale Prutului a unui Pact pentru Reunire, care să ducă până în 2018 la integrarea completă a R. Moldova cu România;
•  elaborarea şi aplicarea în regim de urgenţă a unei strategii prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani le sunt asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale;
•  adoptarea, în regim de urgenţă, a Legii privind votul prin corespondenţă;
•  lansarea Consiliului Consultativ al Românilor de Pretutindeni format din reprezentanţi activi ai asociaţiilor româneşti din jurul frontierelor, Balcani şi Occident;
•  identificarea mecanismelor necesare prin care să fie aplicat principiul reciprocităţii în materie de respectarea drepturilor minorităţilor naţionale cu statele care au minorităţi pe teritoriul României;
•  mărirea numărului de burse acordate tinerilor etnici români din ţările vecine şi Balcani şi modificarea metodologiei de selecţie a bursierilor;
•  facilitarea acordării cetăţeniei române pentru etnicii români din jurul frontierelor şi Balcani şi simplificarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române;
•  finanţarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, după aceleaşi criterii şi direct proporţional cu suma alocată de Guvernul României Fundaţiei „Comunitas” a maghiarilor din România;
•  monitorizarea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora;
•  adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania;
•  înfiinţarea unui Fond Suveran (pe modelul Norvegiei) care să identifice, exploateze şi să gestioneze resursele naturale ale României, în beneficiul poporului român.

Comentarii:

comentarii